Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Minorul cu vârsta până la 14 ani este protejat de lege și nu are răspundere penală, chiar dacă face victime tot în rândul minorilor. Cel mai recent caz care arată gravitatea situației este violul repetat, de la Școala Nicolae Titulescu din București, care a zguduit opinia publică, dar pentru care încă nu există rezolvare. Chiar dacă directoarea școlii a demisionat, profesorii spun că nu au pârghii pentru a elimina aceste pericole. Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat modificarea legislației cu privire la infracțiunile comise de minori și față de actele de violență comise în școli.
Un copil a fost violat de două ori, în decursul a doi ani, în toaleta Școlii Nicolae Titulescu din București. În 2022, victima avea 7 ani. Atunci, băiatul a povestit că fost violat în toaletă de un coleg de 11 ani care nu a fost pedepsit, pentru că minorii nu răspund penal, până la vârsta de 14 ani. Școala a păstrat tăcerea în legătură cu acest caz, iar directoarea - care a demisionat recent, în urma scandalului - nici măcar nu a luat în considerare cea de-a doua plângere pe care mama micuțului a depus-o la Poliție, în decembrie 2023, după ce copilul ei a fost violat de alt coleg, în toaleta școlii.
Scandalul mediatic a izbucnit la finalul săptămânii trecute, dar soluții pentru înlăturarea acestui flagel par să nu existe.
Legile penale au devenit din ce în ce mai permisive, în ultimele decenii, protejându-i pe agresorii minori, dar nu și pe victime. Părinții elevilor de la școala din sectorul 1 al Capitalei, unde a fost violat băiatul, se întreabă ce măsuri pot fi luate pentru a li se proteja copiii. Minorii cu vârsta sub 14 ani pot face absolut orice, fără să poată fi pedepsiți. Această situație pune în pericol viețile altor minori, pe care legea nu-i apără, în timp ce programele educaționale își dovedesc ineficiența.
O soluție: paznici în școli
Una dintre deciziile care s-au luat la nivelul Școlii Nicolae Titulescu a fost ca elevii să meargă la toaletă însoțiți de supraveghetori. Pentru a apăra integritatea corporală a elevilor, toate școlile ar trebui să ia astfel de măsuri care să rămână permanente, însă multe unități de învățământ din România nu au nici măcar un paznic, din cauza lipsei banilor pentru plata salariilor.
Chiar dacă ar dispune de fonduri suficiente, ar fi nevoie permanent de mai multe persoane care să asigure paza copiilor inclusiv în interiorul școlilor, iar aceste persoane ar trebui să fie testate, la rândul lor, pentru a nu avea probleme de comportament.
Până acum, toate soluțiile care s-au găsit, în urma scandalurilor din școli au fost respinse de părinții elevilor. În octombrie 2022, un scandal a pornit de la apariția polițiștilor la Școala Gimnazială nr. 1 din Jilava, pentru percheziționarea elevilor de clasa a VI-a. Situația a demonstrat că părinții elevilor reacționează negativ și atunci când instituțiile statului intervin cu scopul de a apăra viața și integritatea corporală a copiilor lor, care pot deveni victime.
Acolo erau deja înregistrate mai multe plângeri penale, unele depuse chiar de directoare, pentru că unul dintre elevi își amenințase colegii și profesorii cu arme albe. Mai mulți elevi aveau în genți spray-uri lacrimogene sau alte tipuri de arme, însă a fost considerată abuzivă intervenția poliției.
După acel scandal s-a vorbit despre posibilitatea de a se introduce porți speciale la intrarea în fiecare școală, pentru a putea fi descoperiți elevii care merg la ore cu arme albe. Și această propunere a fost respinsă. La fel s-a întâmplat și atunci când s-a propus testarea antidrog pentru elevi, după ce s-a ajuns la concluzia că fenomenul consumului de stupefiante în școli e deja scăpat de sub control. Părinții nu au fost de acord nici cu o astfel de măsură.
Pedepse prea blânde
Scandalurile legate de violența în școli sunt frecvente, dar de fiecare dată se ajunge la aceeași concluzie: elevii nu pot fi exmatriculați și nici nu răspund penal. Pentru cei care au peste 14 ani, de cele mai multe ori judecătorii aplică cele mai blânde pedepse prevăzute de lege, în cazuri de violență, adică o simplă „consemnare la domiciliu, la sfârșit de săptămână”, pe o perioadă scurtă, dar nici măcar nu se știe dacă aceste pedepse sunt aplicate, pentru că nu există posibilitatea de a fi plătiți suficienți polițiști care să verifice dacă minorul stă acasă. Cât despre eficiența acestor așa-zise pedepse, pentru fapte grave, inclusiv viol, specialiștii în Drept au tot discutat, în ultimii ani, fără a găsi posibilitatea reală de a modifica legislația.
După 1990 au fost multe cazuri de minori care au comis crime, violuri sau alte fapte penale pentru care nu au fost pedepsiți. Cei cu vârsta de până la 14 ani nu răspund penal deloc, iar cei care au între 14 și 18 ani beneficiază de pedepse foarte blânde, mai ales după modificările legislative care au intrat în vigoare din 2014.
Legea apără doar agresorii
Deși numărul actelor de violență comise de minori crește, pârghii pentru rezolvarea situației sunt din ce în ce mai puține. Scandalurile legate de atacurile elevilor asupra colegilor lor sau asupra cadrelor didactice au dus, în ultimii ani, la cerințe legate de reintroducerea exmatriculării elevilor violenți, însă această măsură este respinsă sistematic de cei care pledează pentru drepturile minorilor și care motivează prin faptul că au dreptul la educație și la incluziune socială și cei care pun în pericol viața sau integritatea celorlalți minori. Cu alte cuvinte, atât cadrul legislativ, cât și ONG-urile apără drepturile agresorilor, dar nu și pe cele ale victimelor.
Legea trebuie schimbată
FACIAS a solicitat Guvernului și Parlamentului României introducerea în legislație a sancțiunilor penale - amenzi penale, munca în folosul școlii - pentru părinții ai căror copii comit fapte grave înaintea împlinirii vârstei de la care pot răspunde în fața legii.
„Această măsură ar implica o responsabilizare suplimentară a părinților care ar fi motivați să încerce să prevină aceste situații. FACIAS solicită și introducerea în legea educației a posibilității de exmatriculare a elevilor care comit fapte penale cu violență. Reînscrierea ar putea posibilă în funcție de gravitatea faptei și doar dacă părinții demonstrează că elevul a fost evaluat din punct de vedere psihic de un psiholog clinician și că este înscris la un program de psihoterapie. FACIAS solicită introducerea obligativității ședințelor de psihoterapie pentru elevii care comit acte de bullying, dar și pentru părinții acestora. Până nu se înscrie la aceste ședințe, copilul nu ar mai trebui primit în școală”, a informat fundația.
Directorii de școli nu recunosc nici măcar bullying-ul
Organizația „Salvați Copiii” a descoperit foarte multe situații de agresiuni pe care elevii le comit împotriva colegilor lor, în ultimii ani, făcând cercetări pentru a determina amploarea fenomenului - pornind de la bullying. Din rezultatele cercetărilor specialiștilor de la „Salvați Copiii” reiese că principalii vinovați sunt directorii unităților de învățământ și profesorii, care preferă să nu recunoască nici măcar bullying-ul - care e, de multe ori, cu un pas înainte de actele de violență și de infracțiuni.
O analiză făcută de Organizația Salvați Copiii România, pe baza datelor oficiale ale Ministerului Educației, arăta încă de acum doi ani o creștere alarmantă a numărului de cazuri de bullying raportate în anul școlar 2021-2022 față de anul 2019-2020, cu aproape o treime, respectiv 10.971 de situații de bullying constatate, față de 7.715 cu doi ani în urmă. Nu s-a luat în considerare anul școlar 2020-2021, fiind irelevant, în contextul introducerii școlii online.
Specialiștii care au făcut analiza spun însă că și aceste date sunt irelevante, pentru că foarte multe situații de bullying nici nu ajung în statistici, nefiind niciodată raportate. „Aceste cifre reprezintă oricum doar ceea ce se constată și ajunge la cunoștința directorilor și a consilierilor școlari, fiind raportate. Sunt mult mai multe situații de bullying, iar mare parte din suferința copiilor se petrece în mediul online, pentru care nu există niciun fel de control. Părinții și cadrele didactice nu știu ce să facă. Nici guvernul nu culege aceste date. E un domeniu în care nu intervine nimeni și nu există nicio strategie”, a explicat, pentru Jurnalul, George Roman, director Advocacy la Salvați Copiii România.
Acesta a mai povestit cum foarte mulți directori de școli și de licee preferă să nege existența fenomenului - atât a bullying-ului, cât și a violenței în unitățile de învățământ pe care le conduc. De asemenea, specialiștii organizației s-au lovit permanent de refuzul cadrelor didactice de a colabora cu organizația sau chiar cu autoritățile, pentru a încerca să stopeze fenomenul.
Ceea ce găsesc pe teren specialiștii care încearcă să implementeze proiecte sau să facă măsurători arată că problemele legate de agravarea violenței în școli pornesc în primul rând de la negarea din partea cadrelor didactice și a conducerii unităților de învățământ. Pe de altă parte, acolo unde conducerea școlilor a acceptat să colaboreze cu ONG-ul, rezultatele au fost bune, reducându-se vizibil fenomenul bullying, după primele întâlniri cu elevii. Dacă se acționează din timp pentru prevenire, eliminându-se bullying-ul se obțin inclusiv rezultate pentru reducerea fenomenului și mai grav al violenței în școli și astfel s-ar putea obține eliminarea faptelor penale comise de minori.
