În urma recentului summit NATO de la Haga, statele membre ale alianței militare au semnat un nou angajament prin care aliații își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, excepție făcând doar Spania. Cei 5% ar urma să fie împărțiți în 3,5% pentru pregătire militară și 1,5% pentru cibernetică și infrastructură. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de obiectivul anterior de 2% și un obiectiv pe care președintele american Donald Trump l-a promovat ca parte a eforturilor sale de a-i determina pe aliații europeni să suporte o mai mare parte din costul propriei apărări.
SUA au depășit constant cheltuielile altor țări NATO pentru apărare, menținând niveluri peste 3% din PIB din 2000;
-
Membrii est-europeni și-au crescut cheltuielile din 2014, ca răspuns la amenințările regionale sporite;
-
De la sfârșitul Războiului Rece, țările NATO și-au ajustat cheltuielile pentru apărare pentru a se potrivi amenințărilor geopolitice în evoluție.
Priorități în schimbare în Europa Centrală și de Est
O tendință importantă evidențiată de analiza citată este creșterea cheltuielilor în Europa Centrală și de Est în urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014. Ponderea medie a apărării în regiune a crescut de la 1,18% în 2014 la 2,66% până în 2024, arată o analiză realizată de publicația electronică americană visualcapitalist.com. Această creștere accentuată semnalează preocupări regionale sporite cu privire la securitate și suveranitate, în special în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Evoluția bugetelor alocate apărării (% din PIB)
An SUA Canada NATO (Europa de Vest) NATO (Europa Centrală și de Est)
1990 5,45 1,91 2,23 2,37
1991 4,86 1.85 2,17 2,06
1992 4,98 1,82 2,13 2,09
1993 4,62 1,77 2,05 1,94
1994 4,23 1,65 1,98 1,84
1995 3,87 1,51 1,98 1,84
……………………………..
2000 3,12 1,11 1,70 1,43
2001 3,14 1,13 1,67 1,53
2002 3,46 1,12 1,66 1,62
2003 3,85 1,11 1,63 1,65
2004 4,04 1,10 1,61 1,56
2005 4,09 1,12 1,57 1,56
…………………………..
2020 3,65 1,39 1,57 1,85
20213,40 1,25 1,57 1,75
2022 3,31 1,17 1,62 1,91
2023 3,30 1,25 1,70 2,32
2024 3,42 1,31 1,91 2,66
Europa de Vest: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit;
Europa Centrală și de Est: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia (România și Bulgaria nu sunt incluse în analiză)
Sursa-visualcapitalist.com
Cum arată bugetul României pentru apărare
Prin bugetul pe 2025 se alocă Ministerului Apărării suma de 42,75 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 2,23% din PIB. De asemenea, se mai prevăd credite de angajament în sumă de 108,98 de miliarde de lei, iar dacă și acești bani ar fi alocați, bugetul apărării ar ajunge la 5,6%. Deși este o sumă consistentă, în ceea mai mare parte ea va fi utilizată pentru acoperirea cheltuielilor de personal.
România a adoptat, la sfârșitul anului trecut, Strategia națională privind industria de apărare, unde este prevăzut ca în următorii șase ani să fie stimulată cercetarea și inovarea din domeniu militar, iar documentul stabilea că 2% din bugetul anual al Apărării ar urma să meargă pentru cercetare. România are 22 de companii de stat în industria de apărare, ele realizând o cifră de afaceri cumulată în 2023 de 5,6 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro). Cele mai multe dintre aceste fabrici au nevoie rapidă de investiții, pentru că tehnologia lor este depășită și nu este aliniată standardelor NATO. Pentru a schimba situația, strategia propune investiții de 150 de milioane de euro (750 de milioane de lei) pe an în aceste companiile până în 2030 și creșterea productivității cu 10%/per angajat în fiecare an. Sindicatele din industria de apărare susțin că industria militară trebuie să ajungă să preia 70-75% din ceea ce astăzi se importă, în condițiile în care astăzi producem sub 5% din necesarul de echipamente militare pentru dotarea armatei.
Europa de Est se confruntă cu cele mai mari deficite
Statele baltice se clasează pe primul loc în ceea ce privește cheltuielile, dar prezintă și cele mai mari decalaje față de obiectivele lor. Letonia este în urmă cu 1,74 puncte procentuale (pp), iar Lituania - cu 1,88 pp. Ambele națiuni depășesc deja pragul de 2% stabilit anterior de NATO ca măsură de descurajare, dar ele vizează să ajungă la o alocare la 5% din PIB. La nivelul anului trecut, cea mai mare alocare pentru apărare a avut-o Polonia (4,2% din PIB), ea fiind urmată de Estonia (3,4% din PIB), Letonia (3,3% din PIB) și Lituania (3,1% din PIB).
Cum arată cheltuielile în țările occidentale
Mai multe țări din Europa de Vest, inclusiv Luxemburg, Belgia și Spania, cheltuiesc între 1% și 1,4% din PIB, sub obiectivele lor de 2%. Multe dintre aceste guverne prioritizează programele sociale alături de angajamentele de apărare. După cum raportează Banca Mondială, compromisurile în materie de cheltuieli publice au menținut bugetele militare limitate în aceste economii. Regatul Unit, Franța și Germania se află în fruntea listei mari de economii, cu cheltuieli de 2,3%, 2,1% și, respectiv, 1,9% din PIB. Regatul Unit vizează 2,5% înaintea recentului summit NATO de la Haga, în timp ce Franța și Germania vizau să ajungă la 3,5% și, respectiv, 2%.


