Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Licitația va avea loc pe data de 17 aprilie, iar valoarea estimată a viitorului contract este de 838.325,50, fără TVA. Campania pregătită de Primăria Generală a Municipiului București (PGMB) ar urma să difuzeze informațiile privind influența negativă a poluanților asupra sănătății umane. De asemenea, este urmărită utilizarea de către municipalitate a celor mai eficiente căi de comunicare cu comunitatea locală și cu grupurile țintă astfel încât, campania să conducă la îndeplinirea angajamentului municipalității în ceea ce privește acțiunile de informare și educare legate de calitatea aerului. Se va organiza un concurs de soluții prin care se urmărește selectarea celei mai bune propuneri pentru dezvoltarea branding-ului, respectiv: alegere nume campanie, manualul de identitate vizuală și al elementelor de creație de tip logo, spot video - audio pentru TV, radio, online și afișaj outdoor aferente campaniei de comunicare și conștientizare.
Poluarea auto, doar o constatare
Din start, campania va pune accentul pe poluarea generată de traficul auto. „Creșterea accentuată a parcului auto, caracteristicile traficului rutier, precum și preferința utilizatorilor pentru anumite tipuri de mobilitate contribuie la detașarea evidentă a traficului rutier ca sursă principală de poluare a aerului în municipiul București, prin emisiile de poluanți și a gazelor cu efect de seră, precum: dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, particule în suspensie (PM10, PM2,5 și particule ultrafine), plumb, compuși organici volatili etc”, se precizează în textul licitației.
Capitala nu are pus la punct un management integrat al deșeurilor, nefiind astfel îndeplinite obiectivele strategiei locale de gestionare a deșeurilor și ale Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor.
Infrastructura rutieră, abandonată
Este foarte adevărat că Bucureștiul a devenit una dintre cele mai sufocate capitale europene de traficul auto și aceasta este principalăa cauză a poluării, dar aici vinovată este și administrația locală. În 2023, Bucureștiul a fost pe locul opt în topul celor mai aglomerate orașe din lume, potrivit indexului anual realizat de producătorul de sisteme GPS Tomtom, iar în Europa suntem pe locul 4. Anul trecut, bucureștenii au pierdut în trafic 150 de ore în plus din cauza aglomerației, viteza medie de deplasare la ora de vârf fiind de circa 17 km/oră. Asta spune totul și despre cum arată infrastructura rutieră a Capitalei. În timpul mandatului său, primarul general Nicușor Dan nu a deschis niciun bulevard pentru a decongestiona traficul. Nici în cartierele orașului infrastructura nu arată mai bine. Primăriile emit pe bandă rulantă autorizații de construcții, dar infrastructura rutieră a rămas, în cea mai mare parte, aceeași de acum 40-50 de ani.
Citește pe Antena3.ro
S-a blocat și ce era bun
Dacă tot nu a deschis artere noi de circulație, primarul Nicușor Dan a blocat și proiectul inițiat de fostul primar general al Capitalei, Gabriela Firea. Ar viza lărgirea în sectorul 6 a Prelungirii Ghencea până la podul de la Domnești și introducerea pe această arteră lărgită a unei linii de tramvai. Timp de patru ani proiectul, care fusese deja început, a fost oprit, iar șoseaua care leagă Bucureștiul de comuna Domnești a rămas în continuare un calvar pentru șoferi. Despre poluarea din zonă, ce să mai vorbim. Locuitorii de aici au ieșit să protesteze în stradă de mai multe ori în ultimii ani, dar primarul Nicușor Dan a avut mereu alte priorități.
Parcul Cișmigiu, o groapă de gunoi
Să-i mai aducem aminte primarului Nicușor Dan că Bucureștiul este capitala europeană care are printre cele mai puține spații verzi. Peste 500 de hectare de spații verzi a pierdut Bucureștiul, după 1990, pentru a face loc afacerilor imobiliare, iar bucureștenii au ajuns să trăiască cu patru ani mai puțin decât ar trebui, din cauza poluării și a lipsei de spații verzi. Capitala nu are nici astăzi un Registru al Spațiilor Verzi și de-abia la sfârșitul acestui an Nicușor Dan ne spune că o să-l avem. Registrul cuprinde spaţiile verzi din Bucureşti aflate pe domeniul public, arborii izolaţi plantaţi în diverse locuri publice, precum şi arborii şi arbuştii ocrotiţi. Ultimul recensământ al spațiilor a fost făcut în 2013, asta deși Tribunalul București a obligat municipalitatea în noiembrie 2021 să aprobe acest registru. Să dăm ca exemplu și Parcul Cișmigiu, care în ultimii ani a devenit un spațiu de evitat din cauza mizeriei. Aflat lângă sediul Primăriei Capitalei, mizeria și distrugerea acestui parc emblematic pentru București nu l-a deranjează pe Nicușor Dan ani de zile. A fost nevoie de protestele bucureștenilor pentru ca administrația să se apuce de treabă pentru a-i reda acestui parc frumusețea din trecut.
Mai avem nevoie și de verde?
Un studiu al Comisiei Europene atrăgea atenția în 2021 asupra faptului că Bucureștiul este orașul cu cea mai mică suprafață de spații verzi pe cap de locuitor. Astfel, Bucureștiul mai rămăsese cu doar 7,1 metri pătrați de spaţiu verde pentru fiecare locuitor (6% suprafață acoperită), în timp ce, capitala Bulgariei, Sofia, avea 14,4 metri pătraţi, iar Budapesta 16,1 metri pătraţi. La polul opus se afla orașul Stockholm, care avea 41,6 mp pe cap de locuitor. Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor.
Potrivit ultimului raport de avertizare timpurie publicat de către Comisia Europeană în vara anului trecut, România se află printre cele 10 state care riscă să rateze obiectivele de reciclare atât pentru deșeurile municipale, cât și pentru totalul deșeurilor de ambalaje pentru 2025.
1 milion de tone de deșeuri, nicio stație de tratare
O altă mare problemă a Bucureștiului este poluarea generată de deșeuri. De exemplu, în București și în județul Ilfov există mai multe centre de sortare a deșeurilor, dar este funcțional un singur centru pentru depozitarea lor. Mai trebuie să amintim că orașul se confruntă cu o infracționalitate ridicată în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, pentru că acestea continuă să se arunce aiurea. Mii de tone de gunoi provenite de la demolări sunt depozitate ilegal, fenomenul fiind scăpat de sub control. Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu recunosc faptul că în București există o situație foarte gravă în ceea ce privește abandonarea deseurilor pe spațiile publice. S-a dezvoltat astfel o adevărată rețea de afaceri care îi scapă pe doritori de deșeurile din construcții la prețuri mult mai mici decât dacă acestea ar fi depozitate legal. Traseul pe care îl urmează acestea se termină inevitabil pe un câmp, dar autoritățile sunt depășite de amploarea fenomenului. Și ministrul Mediului, Mircea Fechet, recunoștea la sfârșitul anului trecut că situația este gravă la nivelul Capitalei. „Nu există capacităţi de tratare. În Bucureşti, spre exemplu, soluţia nu poate fi decât una radicală, nu poţi lăsa un oraş de mărimea Bucureştiului care generează un milion de tone de deşeuri pe an, fără groapă”, spunea ministrul Fechet.
Primăria Capitalei, arătată cu degetul
„Eficiența stațiilor de sortare este mult sub limita minimă de 75% și, din cauza sistemului actual de colectare a deșeurilor reciclabile și a tehnologiilor de tratare, nu se poate atinge ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale de minimum 50% din deșeurile de ambalaje, întrucât nu s-au implementat sisteme eficiente de colectare separată și nici nu s-a investit în stații de sortare automatizate. Municipiul București nu deține la acest moment nicio instalație de tratare termică a deșeurilor municipale”, arăta un raport al Curții de Conturi. Concluzia generală a auditorilor a fost că, prin modul care în care se exercită managementul deșeurilor la nivelul Municipiului București, în prezent există un risc semnificativ de infringement împotriva României, ceea ce ulterior s-a și întâmplat. România a fost condamnată la sfârșitul anului trecut la plata unei amenzi de 1,5 milioane de euro, la care se adaugă penalizări de 600 de euro/zi pentru fiecare groapă de gunoi neconformă care nu a fost închisă. În total, în țară există 31 de astfel de gropi de gunoi neautorizate, ceea ce înseamnă că România va trebui să plătească penalizări de 18.600 de euro pentru fiecare zi de întârziere.
