Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce tigari fumau bunicii nostri? âCarpate", raspund nepotii, incaruntiti si ei. Altii povestesc de Nationale, pe care le ascundeau in causul palmei, noaptea, in transeeâ¦
In unele sate din Oltenia mai vezi si astazi frunze de tutun insirate pe o sfoara lunga si atarnate de-a lungul gardurilor, la uscat. La fel ca la sfarsitul secolului al XVII-lea. Decorul s-a mai schimbat, pe ici, pe colo, dar procedura e aceeasi. Pana prin 1990, insiratul tutunului era o indeletnicire foarte raspandita la tara. Oamenii cultivau o parceluta, recoltau frunzele, le puneau la uscat, apoi le impachetau in baloti, le cantareau si le vindeau la fabrica de tigari pe bani buni. Au facut asta vreo 300 de ani, folosind acelasi mestesug, neschimbat. Acum, indeletnicirea lor e pe cale sa apuna, inlocuita de eficienta masinilor si expansiunea multinationalelor.TABIET. Desi obicei nesanatos, fumatul tine de tabieturi. Iar fumatorii sunt printre cele mai fidele fiinte de pe planeta asta, atunci cand e vorba de marca lor de tutun. Cunosc oameni care jura ca nu ar pune niciodata gura pe altceva decat pe Carpati: â}igari bune de-ale noastre, taica⦠Astea noi au chimicale inauntru, nu-s bune!". Altii au ajuns domni in America si-si comanda Carpati de la Targu-Jiu, sa le aduca aminte de casa. Marca asta a ajuns un fel de emblema nationala. Nu e roman sa nu stie cum arata pachetul de Carpati. Are 73 de ani si a âingropat" deja o generatie intreaga de fumatori.
Prin 1931 se inregistrau primele marci importante de tutun autohton: Nationale, Marasesti si Carpati, toate fara filtru. Erau produse la fabricile de la Timisoara si Sfantu Gheorghe. Dupa ce a trecut un razboi si s-a schimbat o oranduire sociala, venise vremea pentru primele romanesti cu filtru. In 1965, proaspat aparutul Snagov era o marca de lux, cu filtru din cele mai noi materiale (acetat de celuloza). Surorile sale mai mici aveau filtru din hartie creponata: Marasesti, Record, Club, Dacia, Amiral, Top.
PENURIE. Prin â87, catre apusul Epocii de aur, problemele cu aprovizionarea acetatului de celuloza au facut sa revina la moda tigarile fara filtru. In â93, la fabrica de la Targu-Jiu se produceau deja in Romania tigari mentolate si âlight" (usoare), sub marca Coloana. Restul povestii v-o aduceti aminte si singuriâ¦
Cristian Ionita
Pe mosia Golestilor
La Bucuresti, pe mosia Golestilor de la Belvedere, era o manufactura de tutun. In vremea lui Cuza, pe la 1864, totul se facea manual: alegerea foilor, taierea tutunului, confectionarea pachetelor si a tigaretelor, apoi impachetarea. Fiecare caegiu (taietor) reusea performanta sa fabrice cate 5 kilograme de tutun de calitate superioara in fiecare zi. Cateva zeci de oameni aprovizionau astfel viciul capitalei Principatelor. Asta este prima poveste a unei fabrici de tutun consemnata de istoricii romani. Fabrica mai exista si azi, in Regie.
Tutun de tras pe nas
Manufactura de tutun din Timisoara a fost pusa in functiune in 1848 si fabrica âpraful" de tutun pentru prizat, prepararea tutunului pentru fumatul cu pipa si confectionarea de tigari de foi. In 1880, manufactura avea un numar de 1.890 de muncitori si producea, in plus, tutun taiat pentru tigarete. La 1910, pentru ca ritmul de dezvoltare a culturii tutunului si a industrializarii lui erau in continua crestere, cladirile au devenit insuficiente, iar conducerea manufacturii incepe o actiune de construire a noi spatii de productie si introducerea treptata a unor tehnologii noi. La sfarsitul anului 1919, fabrica este inclusa in Regia Monopolurilor Statului si incepe o noua etapa de dezvoltare prin dotarea fabricii cu utilaje: masini de taiat tutun, masini pentru confectionarea de pachete, instalatii de absortie a prafului si masini destinate confectionarii de tigarete.
