Poveştile Iei. Nu vă fie teamă să recunoaşteţi că vă iubiţi ţara

CAMPANIE JURNALUL: IA – UN BRAND DE ŢARĂ pentru România
Scrieţi şi voi poveştile voastre. Nu vă fie teamă să recunoaşteţi că vă este dor de ţară, de părinţi, de bunici, de lingura de lemn, de copilărie, de opinci. Avem aici câteva întâmplări minunate din viaţa unor femei care, fiind plecate peste hotarele ţării, îşi ostoiesc dorul vorbind frumos despre ea, despre România. Vorbesc frumos, scriu frumos şi le spun şi altora în ce rai s-au născut. La Blouse Roumaine a primit aceste  mărturisiri de dragoste.

“E frumoasă România cea pe care o promovaţi voi, cea de care şi eu sunt îndrăgostită. De aceea simt că pot arăta celor din jurul meu faţa asta mai puţin ştiută şi de care până şi noi, românii, am cam uitat. Am venit aici cu capul plecat, dar acum nu mai mi-e ruşine că-s romăncă. Îţi spun cât se poate de sincer, oamenii pe care i-am întâlnit eu (în casa mea, cu poveştile mele, cu mâncare bună) vor să cunoască România.”  Lavinia Tănase, Haga.

“În poză este străbunica mea maternă împreună cu sora ei care, pentru că stăteau în acelaşi sat, dar în direcţii diferite, obişnuiau să se întâlnească în faţa bisericii. Bunicii mei materni sunt din Robeşti, Vâlcea, locul unde am copilărit şi mi-am petrecut toate vacanţele de vară. Am fost botezata în acea biserică, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. E locul meu de linişte, locul unde m-am simţit foarte fericită şi în cea mai mare siguranţă. Şi acum, când ajung pe acolo (mult prea rar, e adevărat), mă simt de parcă n-ar mai fi griji sau stres pe pământ.
Bunicii mei sunt înmormântaţi acolo. Şi acolo simt că trebuie să mă întorc mereu ca să mă regăsesc.” Ina Biltac.  Ina şi-a descoperit bunicii în fotografia lui Kurt Hielscher.

Lavinia Tănase: “Sunt departe de casă şi mă omoară dorul ăsta. Am început să văd cu alţi ochi România şi să caut să scot la lumină lucrurile frumoase care ne definesc. Am avut surpriza ca aici, în Olanda, oamenii să fie foarte receptivi (mă refer la străini), interesaţi, să-şi dorească să afle mai multe despre noi şi cultura noastră. Am încercat să fac nişte evenimente acasă ­ într-un spaţiu mic care mă limitează mult, dar asta-i situaţia! ­ cu mâncare românească şi poveşti româneşti. Să mă fi văzut cum atârnam ştergare pe pereţi şi cum ceream de acasă din România orice mi-ar fi amintit de copilăria la ţară: străchini, feţe de masă cusute de mamaie, ulcele”.

Eşti o zână
Orice femeie din lume care îmbracă o ie se poate transforma într-o zână. Orice româncă este născută zână, pentru că aici s-a cusut pe cămaşă povestea lumii. Orice româncă dacă îmbracă o IE poate spune povestea ţării sale. Orice româncă, dacă îşi iubeşte ţara, poate spune, măIAstru, povestea IEI. Jurnalul Naţional vă invită pe toţi să susţineţi IA românească, să susţineţi, astfel, valorile româneşti.
La 24 iunie, în fiecare an, începând din 2013, se va sărbători Ziua Universală a Iei. A cămăşii tradiţionale româneşti. Ia nu mai este un veşmânt. A devenit o stare, o bucurie, o legătură şi un legământ între toate zânele din lume, de pe toate continentele. A devenit simbolul româncelor, al românilor de pretutindeni. Un fel de al doilea drapel al ţării. Anul trecut, la 24 iunie, în toată lumea, românii s-au recunoscut după Ie.
Jurnalul Naţional susţine IA ca pe simbol al tuturor românilor, ca pe un brand de ţară născut din creativitatea din toate timpurile a oamenilor de pe aceste meleaguri. La 24 iunie 2014 ne vom îmbrăca din nou în Ie şi vom putea spune cu mândrie “Nou suntem români!”.
Participă şi tu, trimite-ţi povestea pe iabranddetara@gmail.com şi aceasta va fi publicată în paginile Jurnalului Naţional, pe www.jurnalul.ro şi pe pagina de facebook La Blouse Roumaine. Îmbracă o Ie pe 24 iunie! IA şi dă mai departe!