![Scumpirile îi fac pe români să meargă la supermarket în Bulgaria: Ce diferențe de preț sunt la ulei, mezeluri sau detergenți Scumpirile îi fac pe români să meargă la supermarket în Bulgaria: Ce diferențe de preț sunt la ulei, mezeluri sau detergenți](/thumbs/rss/2025/02/scumpirile-ii-fac-pe-romani-sa-mearga-la-supermark-43edee6.jpg)
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, vrea consolidarea poziției fermierilor și a organizațiilor de producători în raport cu marile lanțuri comerciale. El acuză practicile comerciale neloiale prezente în relația dintre retaileri și fermierii români și vrea adoptarea unor măsuri la nivelul UE pentru a asigura o piață corectă pentru produsele fermierilor. Aceste observații au fost făcute de ministrul Agriculturii în cadrul reuniunii Consiliului AgriFish care a avut loc la începutul acestei săptămâni la Bruxelles. Comisia Europeană a propus la sfârșitul anului trecut modificarea regulamentului UE privind asigurarea respectării normelor la nivel transfrontalier împotriva practicilor comerciale neloiale, precum și modificarea regulamentului de modificare a organizării comune a piețelor în privința consolidării poziției fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.
Una dintre temele primei reuniuni din acest an a Consiliului AgriFish a fost eliminarea practicilor comerciale neloiale care pun în mare dificultate fermierii și producătorii. „Am atras atenția de multă vreme că este obligatorie la nivel european consolidarea poziției fermierilor și a organizațiilor de producători în raport cu marile lanțuri comerciale, pentru a ne asigura că cei care produc își pot valorifica munca de peste an. Așa cum am spus de fiecare dată, este nevoie de reguli simple și clare, care să asigure o piață de desfacere corectă pentru produsele fermierilor noștri”, a scris ministrul Florin Barbu într-o postare pe Facebook. Recent, și premierul Marcel Ciolacu i-a avertizat pe marii retaileri să înlesnească accesul produselor româneşti la rafturile magazinelor. El a tras un semnal de alarmă cu privire la obstacolele întâmpinate de antreprenorii locali şi a anunţat o serie de măsuri pentru sprijinirea acestora.
„Trebuie spus că bazele concurenței neloiale au pus-o autoritățile române. Au cedat piața alimentară acestor lanțuri internaționale, distrugând astfel comerțul autohton. Cine le-a dat acestor retaileri aprobare să ajungă cu magazinele până la nivel de comună? Am distrus sectorul de producție agricol și avem o industrie alimentară slabă. Nu avem o prognoză de consum, nu lucrăm cu coșul minim de consum. De aici trebuie să plecăm cu planificarea producției agricole și alimentare pentru a ști de ce avem nevoie și să producem în țară. Pe de altă parte, acești retaileri lovesc în producătorii autohtoni inventând diverse taxe de raft și clauze contractuale abuzive. Aceste lucruri se întâmplă și din cauza lipsei unor asociații ale producătorilor mari, puternice, care pot produce și livra multă marfă și, în aceste condiții, au o forță de negociere cu marile lanțuri de magazine. Dependența fermierilor români de imputurile scumpe din import este un alt element care ne dezavantajează în concurență cu producătorii din alte țări, care, în plus, primesc și subvenții mai mari”.
Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli
Inițiativă susținută și de România
În cadrul reuniunii AgriFish, Slovacia a inițiat o campanie de consolidare a normelor UE privind practicile comerciale neloiale și de limitare a puterii supermarketurilor. Ministrul Agriculturii din această țară, Richard Takac, a solicitat Comisiei Europene să nu se limiteze la actualizările propuse în decembrie la normele UE privind practicile comerciale neloiale. Solicitarea ministrului slovac este susținută de Bulgaria, Croația, Ungaria, Lituania, România și Slovenia, scrie Politico. Într-o notă difuzată înaintea reuniunii miniștrilor Agriculturii din UE, autorii ei susțin că reformele nu fac destul în privința unor practici precum strategiile de stabilire selectivă a prețurilor și vânzarea de bunuri la prețuri sub costul de producție, care afectează în mod disproporționat agricultorii și consumatorii de pe piețele mici.
„Mă bucură inițiativa ministrului Agriculturii. Trebuie să se elimine practicile neloiale ale marilor retaileri, dar pentru asta este nevoie de multă perseverență. Pe de altă parte, noi nu avem infrastructura de colectare și depozitare a produselor, deși se vorbește despre realizarea ei de ceva ani. Guvernul, Ministerul Agriculturii trebuie să se gândească și la unele forme de sprijin, astfel încât produsele românești să aibă la raft un preț care să le permită să concureze cu produsele similare din import”.
Citește pe Antena3.ro Scumpirile îi fac pe români să meargă la supermarket în Bulgaria: Ce diferențe de preț sunt la ulei, mezeluri sau detergențiDragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară
60% din producția de fructelor şi legumelor, comercializată în piețe
Legumicultorii autohtoni sunt ameninţaţi de supermarketuri, dar şi de importurile masive, spune președintele LAPAR, Nicu Vasile. „Pe de o parte, marile lanţuri de magazine refuză să cumpere marfa la un preţ corect, iar pe de altă parte, importurile concurează producţia internă. Aproximativ 60 % din producția românească de fructe şi legume este comercializată în pieţe ţărăneşti organizate în centrele urbane şi la poarta fermei. Deşi preţurile au o tendinţă crescătoare, chiar şi atunci când fermierii au încheiat contracte comerciale, beneficiarii nu vin să ridice marfa decât în momentul în care au scăzut preţurile”, a declarat acesta. În plus, sectorul legumicol se confruntă cu o piață internațională extrem de competitivă. Este necesară susținerea financiară a culturilor de legume cultivate în câmp pentru că în lipsa acestora există riscul de abandon în zonele din bazinele legumicole tradiționale, mai avertizează președintele LAPAR.
Ce schimbări se pregătesc
Modificările propuse de către Executivul comunitar în decembrie vizează consolidarea poziţiei fermierilor şi restabilirea încrederii între actorii din lanţul de aprovizionare agroalimentar. Comisia propune noi norme privind asigurarea respectării normelor la nivel transfrontalier împotriva practicilor comerciale neloiale din cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar interzise de directiva privind practicile comerciale neloiale. În medie, aproximativ 20% din produsele agricole şi alimentare consumate într-un stat membru provin dintr-un alt stat membru. În aceste condiții, este necesar să se consolideze cooperarea dintre autorităţile naţionale de aplicare a legii, în special prin îmbunătăţirea schimbului de informaţii, a investigaţiilor şi a colectării sancţiunilor. Propunerea introduce norme procedurale privind modul în care această cooperare în cazurile transfrontaliere ar fi realizată. Prin instituirea unui mecanism de asistenţă reciprocă, autorităţile naţionale de aplicare a legii vor avea posibilitatea de a solicita şi de a face schimb de informaţii şi de a solicita unei alte autorităţi de aplicare a legii să ia măsuri de asigurare a respectării legislaţiei în numele lor. Această abordare permite autorităţilor de aplicare a legii să convină asupra lansării unei acţiuni coordonate ori de câte ori există suspiciuni întemeiate privind practici comerciale neloiale pe scară largă cu o dimensiune transfrontalieră. Astfel de investigaţii consolidează protecţia la nivelul UE a fermierilor şi a furnizorilor mici şi mijlocii împotriva practicilor comerciale neloiale din cadrul lanţului de aprovizionare agroalimentar. De asemenea, a fost introdusă obligativitatea instituirii unor mecanisme de mediere între fermieri şi cumpărătorii acestora. Totodată, este vizată stimularea organizaţiilor de producători şi a asociaţiilor acestora prin îmbunătăţirea puterii lor de negociere, permiţând statelor membre să le acorde mai mult sprijin financiar în cadrul intervenţiilor sectoriale din cadrul Politicii Agricole Comune. În plus, Uniunea Europeană va putea să sprijine financiar organizaţiile de producători care ar lua iniţiative private pentru a gestiona crizele.
Cu un deficit comercial agroalimentar de aproximativ trei miliarde de euro la finalul anului 2024, Guvernul vrea să reducă dezechilibrele printr-o strategie care să încurajeze procesarea internă a materiei prime şi să reducă dependenţa de importurile alimentare.
Parlamentarii români vor sancțiuni mai dure
La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, mai mulți parlamentari au depus un proiect de lege la Senat având ca scop modificarea legislației privind concurența și practicile comerciale neloiale (Legea 81/2022). Dacă va fi adoptat, proiectul va permite Consiliului Concurenței să impună sancțiuni severe comercianților care elimină nejustificat produse de pe rafturi sau aplică adaosuri comerciale diferite pentru produse din aceeași categorie. Limitarea prezenței produselor pe raft va fi permisă doar cu motive clare și bine justificate. Conform proiectului, aplicarea unor adaosuri diferite la produse din aceeași categorie și refuzul de a furniza informații privind stocurile producătorilor vor fi sancționate cu amenzi cuprinse între 50.000 și 500.000 de lei. Proiectul a apărut ca răspuns la nemulțumirile exprimate de numeroși producători români, care au acuzat marile rețele de retail de abuzuri, cum ar fi delistarea produselor autohtone sau aplicarea unor adaosuri comerciale excesive, care fac produsele lor necompetitive în fața celor de import sau a mărcilor proprii ale retailerilor, arată inițiatorii proiectului. Conform notei de fundamentare, piața bunurilor de larg consum este dominată aproape complet de marile rețele de retail și este profund afectată de „distorsiuni permanente ale liberei concurențe”.
1.500 de investigații deschise în 2023
În 2023, în Europa au fost deschise aproximativ 1.500 de investigații privind practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare cu alimente, dintre care aproximativ 17% au avut ca rezultat o încălcare sancționată cu amendă, potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană în mai 2024. Documentul releva faptul că cele mai frecvent detectate practici comerciale neloiale au fost plățile întârziate pentru produsele agricole și alimentare perisabile sau neperisabile (50 % și 13%), plățile care nu au legătură cu o tranzacție specifică (7%), plățile solicitate furnizorului pentru acțiuni de marketing (7%), precum și pentru depozitare, expunere și cotare (7%). Aproximativ 41% dintre practicile neloiale detectate au fost identificate la nivelul comerțului cu amănuntul (47% în 2022), 36% la nivelul industriei alimentare (27% în 2022) și 22% la nivelul comerțului cu ridicata (25% în 2022).