Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul e denumit deja „Yellowstone de România”. După ce au reușit să cumpere mai multe suprafețe de pădure privată, membrii fundației au început să facă presiuni asupra composesoratelor (asocieri de proprietari de păduri) și a primăriilor, pentru a ceda terenurile. Împotriva lor s-a înființat o coaliție a zeci de primării și composesorate care se opun creării parcului național. Principalul argument al „rezistenței din munți” este depopularea Transilvaniei, a unei părți din Muntenia și din Oltenia, după ce animalele sălbatice vor invada localitățile - ceea ce deja se întâmplă, cu zeci de victime, anual.
Din anul 2003, membrii Fundației „Conservation Carpathia” au ajuns la Șinca Nouă, în județul Brașov, unde au prezentat un proiect de agricultură și turism eco. Fostul primar Dumitru Fulcus a explicat, pentru Jurnalul, că oamenii au fost încântați de proiectul inițial, crezând că le va aduce beneficii, însă după ce fundația s-a instalat în sat și a convins localnicii să vândă 6 hectare de pășune, pentru a începe un proiect, au început și problemele - nu s-a mai întâmplat nimic din ceea ce li se povestise la început.
Fostul primar spune că nu s-au înțeles în privința finanțării pentru proiecte și a vrut să depună documentele pentru a obține bani din fonduri europene, dar în acel moment au apărut primele conflicte cu fundația, pentru că primarul a cerut înapoi terenul cedat de săteni cu scopul ca de acolo să înceapă implementarea, iar membrii fundației au vrut să-l revândă la un preț de 10 ori mai mare decât cel de cumpărare.
Land grabbing și modificări legislative
În continuare, fundația a implementat proiecte de mediu și membrii ei au devenit milionari în euro, în doar câțiva ani, începând acțiunea de „land grabbing” - cumpărarea unui teritoriu cât mai vast, pentru crearea unei arii protejate, la care se adaugă și intervențiile succesive în mai multe guverne, începând cu anul 2016 (Guvernul Cioloș), pentru schimbarea legislației.
Din Șinca Nouă, fundația s-a extins spre Făgăraș, dar a reușit să cumpere doar o zonă din partea care aparține județului Argeș, la Rucăr și în împrejurimi. Brașovenii s-au opus, s-au revoltat și au început să construiască mișcarea de rezistență, pentru a nu lăsa fundația să se extindă teritorial pe proprietățile lor.
Recent, în presa internațională au apărut articole despre intenția fundației de a construi marele Yellowstone european în România, pe o suprafață de 200.000 de hectare, inițiativă stopată de localnicii care se opus pentru că nu înțeleg că transformarea e spre binele lor. În timp ce fundația caritabilă prezintă beneficiile ecoturismului, oamenii din zonele vizate se plâng de faptul că vor fi alungați de pe proprietățile lor și sunt puși în pericol de înmulțirea necontrolată a urșilor, la care se va adăuga și cea a lupilor.
Intervenții cu ambasadori, până la Bruxelles
Cei care refuză să-și vândă terenurile au încercat, în ultimii 10 ani, să explice situația tuturor guvernelor care au condus România, au fost inclusiv la Bruxelles, dar se plâng de faptul că nu au finanțarea de milioane de euro a celor care vor să cumpere și nici susținerea din partea ambasadorilor pe care ceilalți îi aduc la fiecare întâlnire, având astfel câștig de cauză.
De partea cealaltă, membrii fundației au declarat în presa internațională că localnicii și autoritățile locale au astfel de reacții pentru că România este o fostă țară comunistă unde oamenii sunt speriați că li se vor lua încă o dată proprietățile, în mod abuziv. De fapt, ei vor să le cumpere (chiar dacă proprietarii nu vor să vândă).
Unul dintre șefii rezistenței din munți este Florin Ioani, primarul comunei Viștea, din județul Brașov. Acesta a explicat, pentru Jurnalul, că a reușit să se opună încercărilor repetate ale fundației de a cumpăra terenuri în comuna pe care o conduce, coalizând mai mulți proprietari de păduri și pe primarii din mai multe localități.
Pădurile publice nu pot fi cumpărate
„Oamenii aceștia, prin strategiile lor, denigrează modul nostru de organizare, pentru a găsi breșe astfel încât să cumpere cât mai multe păduri private. Pe pădurile publice nu pot deveni proprietari, pentru că nu le permite legea. Dincolo de modul lor de a face propagandă, prin ascunderea în spatele ideii de conservare, uită să spună că scopul lor e capitalizarea, pentru că ei cumpără nu doar păduri, ci și pășuni și orice le iese-n cale. Prin toate metodele încearcă să intre în comunități, să găsească breșe, astfel încât să cumpere cât mai mult teren”, a explicat primarul de la Viștea.
Oamenii se mai plâng de faptul că fundația penetrează diverse asociații de proprietari și cumpără de la câți mai mulți membri, până când devin majoritari și desființează acele asociații, apoi se extind în continuare.
Metode de a-i convinge să vândă
O altă metodă de a convinge românii să vândă terenurile este prin aplicarea unor chestionare din întrebările cărora se extrag, de fapt, informații despre organizarea administrativ-teritorială și alte date despre proprietăți și relațiile între proprietari sau între factorii de decizie.
Altă metodă este organizarea unor tabere pentru copiii localnicilor, cărora li se dau și sume mici de bani pentru a participa la diverse activități de schimbare a mentalității, astfel încât - spun oamenii din zona Brașovului - să poată fi ulterior convinși copiii să le vândă terenurile pe care părinții și bunicii lor au refuzat să le cedeze.
„Ei vor să ne spună că trebuie să stăm în lumea a treia ca să protejăm natura, dar trauma există numai la urs și la lup, nu există la oamenii care sunt terorizați, uneori sfâșiați și omorâți de animalele sălbatice, nici animalele domestice care sunt mâncate de cele sălbatice nu au traume. Noi am format o asociație din 35 de primării din Țara Făgărașului, pe Sibiu și Brașov, iar eu sunt președintele asociației. Am făcut foarte multe demersuri pentru a le opri acțiunile de înființare a parcului național. Ei au încercat inclusiv să obțină o ordonanță de urgență prin care deciziile de consiliu local să devină consultative și nu obligatorii, ca să treacă peste puterea pe care o are votul nostru”, mai spune primarul.
Sunt urși, dar vor fi și lupi
Luptătorii din mișcarea de rezistență spun că membrii fundației au venit să ofere 300.000 de euro fiecărui proprietar de pădure, în fiecare an de acum încolo, ca să nu mai exploateze lemnul, dar nu au spus cum îi vor plăti pe cei mâncați de urs și de lup sau care vor fi obligați să-și părăsească proprietățile invadate de animale sălbatice.
Oamenii mai spun că nici turism nu pot face, pentru că toți întreabă dacă sunt urși în zonă, iar situația se înrăutățește de la an la an, pentru că în continuare nu se vânează și populația de urși se dublează anual. Însă filantropii de la fundație au declarat pentru presa internațională că vor să înmulțească și populația de lupi, nu doar pe cea de urși.
Membrii rezistenței spun că la toate întâlnirile la care au participat la Guvern, fundația a avut susținători din mai multe ambasade, iar legislația s-a schimbat în favoarea celor care insistă să le cumpere terenurile.
Au decis să se unească, pentru a se apăra
Un alt șef al rezistenței din munți este inginerul Sorin Florea, vicepreședinte al Asociației Composesoratelor. „Ei fac presiuni în fiecare zi. Postează tot ce se întâmplă aici, de la Făgăraș la Ucea. Au găsit un cuib de castori și vor să-l relocheze, dar nu spun că oamenii au păduri în composesorate și noi am dobândit aceste terenuri pentru paza pe care familiile noastre au făcut-o aici pentru Imperiul Austro-Ungar, pe timpul Mariei Tereza. Pentru serviciile aduse Coroanei, oamenii au fost împroprietăriți, apoi pădurile ni s-au retrocedat, după 1990, iar noi am respectat legile și tot ceea ce ni s-a impus de la ocolul silvic”, spune acesta.
Proprietarii de păduri spun că pot dovedi că nu au făcut tăieri ilegale. „Nu am tăiat pădurea de capul nostru, nu am făcut defrișări ilegale. În unele părți au cumpărat suprafețe de pădure abuziv, pentru că nu au voie să fie membru al unui composesorat dacă nu sunt proprietari. Am văzut ce fac ei și am decis să ne adunăm toți și să servim cauzei. Am cooptat 42 de composesorate, de la Șinca până la Porumbacu și în continuare primim pe oricine, pentru a ne apăra țara. Am luat legătura și cu primarii care s-au asociat ca UAT-uri din Țara Făgărașului, iar împreună mergem la discuții la ministere”, a explicat, pentru Jurnalul, Sorin Florea.
Studenți folosiți pentru cercetarea terenului
Dar cei din mișcarea de rezistență spun că sunt deja copleșiți de numărul mare de acțiuni pe care fundația le face, inclusiv prin studenții români și străini pe care îi trimit în teritoriu ca să cerceteze modalitățile prin care populația ar putea fi determinată să vândă terenurile.
„Acum trei ani am avut o întâlnire la Consiliul Județean Brașov, unde toți ne-am opus acestei acțiuni a fundației prin care vor să cumpere terenurile noastre și să schimbe legile ca să facă parcul național. Când le-am arătat că toți cei prezenți acolo ne opunem, i-am întrebat dacă se opresc, dar au spus că vor merge înainte, indiferent de părerea noastră”, mai spune acesta.
Oamenii se mai plâng și de faptul că li s-a promis că li se vor aduce turiști, dar niciodată nu a venit niciun turist trimis de fundație, toți fiind duși exclusiv pe proprietățile ONG-ului, toate spațiile lor de cazare și de agrement funcționând în regim exclusivist, doar pentru străini.
Pe terenurile pe care le-au cumpărat, cei din Fundația Conservation Carpathia au pus bariere, rangeri și au interzis accesul în pădure inclusiv pentru ceilalți proprietari de fond forestier pe care astfel îi obligă să vândă. În plus, pe unele suprafețe au interzis pășunatul și transhumanța.
