Războaiele aduc muzee

Galeria de arta contemporana Recycle Nest gazduieste, pana in 25 aprilie, expozitia lui Ion Grigorescu si a lui Bogdan Vladuta. Expozitia se numeste "Razboaiele aduc muzee". Cei doi artisti dedica Romei, pe care au umblat-o impreuna, acest al doilea episod, dupa cel din 2011, de la atelierul lui Ion Grigorescu.
Cu aceasta ocazie, cei doi artisti au publicat o carte despre Roma si expun si un numar de lucrari din ultima productie a propriului atelier (pictura pe panza si reliefuri din tabla de zinc). Iata ce declara cei doi:

"Dam spre publicare in 50 de exemplare acest tratat de pictura nou, la sute de ani de cele renascentiste, germinat in acelasi pamant, scris mai mult sau mai putin in aceeasi dezordine in care vin observatiile simultan cu lucrul pensulelor, dar nou ­ pictura, din care Vladuta face o axioma a locului, a Romei, devine, citind, o suma de actiuni, de incercari, de extensii, care mai de care mai indepartate de clasica pictura, acum sunt nenumarate feluri de a picta, pictura ajunge aproape de sensul de «arta». Ion Grigorescu 2011-2012 (a facut ilustrarea si macheta)."

Bogdan Vladuta este pictorul care a locuit in Roma o lunga perioada de timp si unde a reusit sa atraga orasul, cu misteriosul Palimpsest artistic si convivialitate mediteraneana intr-unul din cele mai bogate subiecte de pictura ale sale. Vladuta remarca, in cartea recent publicata: "Fiind vorba despre o declaratie de iubire pentru trecut, timbrul cuvintelor pot induce un excesiv vaiet. Roma, loc inundat de metafizica vechiului, unde actualitatea sfarseste printr-un remarcabil esec, dinamica picturala a suferit o evidenta schimbare. Am fost tras inauntru de energiile vechiului si implicat in cel mai amplu proiect al afectivitatii mele. Nu eu sunt cel care am ales sa-mi pictez tablourile infatisand Orasul, nu sunt acela care a starnit cantecul de indragostit, dar nici acolo unde ma aflu acum, rabdand greu la reintalnirea cu Cetatea, nu ma aflu din propria chemare. Nimic din acestea nu am putut controla ori premedita, toate au fost hotarate o data cu prima admiratie adresata Orasului.

La nivel metafizic si iconografic Roma poseda expresia evidentei, potential irepetabil la nivelul istoriei urbane europene, dar si sansa care asteapta sa fie activata sub semnul artei. Intalnirea cu locul nu poate deveni fructuoasa decat sub semnul imaginii cu «relief» si al caracteristicilor pe care le indica Traditia: masura reala, adumbrirea fictiunii prin relansarea modelelor figurative si retorica inaintarii/inovatiei prin intoarcere/recidivare ca mentalitate artistica.

Ce-i ofera Roma, astazi, pictorului?
Sub semnul naturii, romanii au intuit si au cultivat scoala prezervarii unor solutii remarcabile de alcatuire a formelor peisagistice. Gradinarii ei au elaborat la nivelul amenajarilor compozitionale (allestimento), al conceptelor de pastrare, al capacitatii de articulare cu structurile urbane, dar si la nivelul raspunsului spontan pe care il da natura, unele din cele mai inalte exemple de parcuri si zone verzi.

Pornit din perspectiva experientei personale, studiul meu incearca sa dezbata un posibil metabolism al emotiilor pe care le incearca un pictor in confruntarea cu Roma. Importante mi s-au parut si constatarile care surprind, macar la nivel global, felul in care se organizeaza natura in «parantezele» culte ale orasului, pana la a se amesteca cu constructiile urbane, proliferand in final cadrele peisajului roman."