Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În urma discuțiilor de ultimă oră cu reprezentanții Comisiei Europene, aceștia și-au dat acordul pentru ca deficitul bugetar să fie mai mare anul acesta decât cel asumat prin Legea bugetului de stat pe 2023, ceea ce înseamnă că el va crește de la 4,4% din PIB la peste 5% din PIB. Condiția impusă pentru acest lucru este ca guvernul să adopte o serie de măsuri fiscale care să asigure creșterea veniturilor permanente la bugetul de stat, dar și reducerea cheltuielilor bugetare.
Reducerea cheltuielilor a devenit de săptămâna aceasta o obligație a tuturor instituțiilor publice după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/2023 care stabilește reducerea cheltuielilor cu 10%. La cum arată raportul dintre veniturile și cheltuielile statului, acest procent stabilit după niște calcule contabile ținute secrete va fi doar o picătură într-un ocean de nevoi, așa că guvernul preferă să meargă pe un drum bătătorit, să crească taxele și impozitele.
Nu sunt bani pentru decontarea facturilor la energie
Problemele financiare ale Guvernului Ciolacu afectează și mediul de afaceri, iar printre cei afectați puternic se află furnizorii de energie. Noul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, recunoaște că statul nu mai are bani pentru a acoperi subvenționarea facturilor la energie, așa că i-a lăsat cu ochii în soare pe furnizori. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are aprobate cereri de la furnizori pentru decontări în sumă de două miliarde lei, însă Ministerul Energiei nu are bani şi ar avea nevoie de un act normativ pentru a putea trage bani din taxa de solidaritate (aplicată profiturilor excepţionale pe care le obțin companiile din energie - n.red), a declarat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. „M-am întâlnit cu asociațiile de profil, cred că de cinci, şase ori în 3 săptămâni şi jumătate, 4 săptămâni. Deci m-am văzut constant cu ei, cât şi cu marii furnizori din sistemul energetic românesc. Am recepționat acest mesaj (că sunt întârzieri cu efectuarea deconturilor). Sigur că Ministerul Energiei este de partea lor, pentru că noi ne dorim un sistem energetic sănătos, în care aceste companii să aibă fluxul financiar pentru a susține zona de prețuri plafonate şi, sigur, compensările, pentru că ei practic le plătesc înaintea consumatorului final. În acest moment, noi avem solicitări aprobate de ANRE în valoare de 2 miliarde de lei, pe care Ministerul Energiei le-ar putea plăti mâine, dacă ar avea aceste surse bugetare în buget. Nu le avem şi încercăm împreună cu Ministerul de Finanțe şi cu Ministerul Muncii să găsim soluția corectă pentru a putea plăti aceste sume de bani”, a declarat ministrul Energiei, citat de Agerpres. Taxa de solidaritate a fost achitată de către companiile de petrol și gaze din profiturile excedentare obținute în 2022, ca urmare a creșterii prețurilor. Taxa a adus statului 3,2 miliarde de lei de trei ori mai puțin decât estimase inițial. Cele mai mari sume au fost achitate de către OMV Petrom - 1,5 miliarde de lei (statul ar fi vrut 3,6 miliarde de lei), în timp ce Romgaz a plătit 1 miliard de lei.
Vin scumpirile la produsele energetice
Una dintre măsurile convenite cu reprezentanții Comisiei Europene este și punerea în practică a recomandărilor formulate de Banca Mondială în studiul privind îmbunătățirea cadrului fiscal din România și transmis Guvernului ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență. Recomandările din acest studiu înseamnă și o majorare a prețurilor la produsele energetice etapizată, până în 2030, prin creșterea taxării. Eliminarea subvenționării combustibililor fosili și introducerea unei taxări suplimentare a carbonului figurează printre recomandările Băncii Mondiale. Aplicarea acestor măsuri se estimează că va duce până în 2030 la o creștere cu aproximativ 50% a prețului benzinei, cu 62% a motorinei, cu 34% la GPL, 55% la kerosen, 51% la alte produse petroliere decât cele de transport, 113% la cărbune, 32% gaze naturale și 7% la electricitate față de nivelurile de referință.
Scumpirea carburanților și actele de caritate
Prima măsură pe care o va lua Executivul pentru a mai aduna ceva bani la buget va fi scumpirea carburanților la pompă prin creșterea accizei. Cu toate acestea, Guvernul își permite și acte de caritate. Deși românii au printre cele mai mari prețuri la carburanți raportate la puterea de cumpărare, statul român câștigă cel mai puțin din Uniunea Europeană din taxarea lor. Dacă la noi la fiecare litru de benzină cu cifra octanică de 95, cea mai comercializată, statul câștigă doar 0,58 euro, ceea ce înseamnă doar 43% din preț, sunt multe țări care impozitează cu peste un euro fiecare litru vândut, cum ar fi Finalanda, Grecia, Germania sau Franța, ceea ce înseamnă că impozitarea merge spre 60%. Oricum, nicio altă țară nu colectează la buget mai puțin de circa 50% din prețul carburanților. Având în vedere modul în care sunt fiscalizați carburanții, Guvernul ar putea să strângă mai mulți bani la buget doar dacă s-ar alinia curentului european, adică statul să câștige mai mult din prețul carburanților, fără a mai fi astfel nevoie să-i scumpească. Pentru asta însă ar trebui să te impui în fața marilor companii petroliere și, în special, a austriecilor de la OMV, ceea ce niciun Guvern al României nu a demonstrat că poate. De exemplu, în Austria prețul unui litru de benzină cu cifră octanică de 95 este de 1,55 de euro (la noi 1,35), iar fără taxe este de 0,73, ceea ce înseamnă că statul ia 0,82 de euro, adică 53%, arată ultimele date publicate de Comisia Europeană (conform oil bulletin).
Tot mai mulți angajați la stat
Despre restructurarea aparatului bugetar ca parte a măsurilor de consolidare fiscală, se tot vorbește în ultimii ani, numai că de la vorbe la fapte este distanță mare. Între timp am ajuns să alocăm circa 37% din venituri pentru plata bugetarilor, în condițiile în care media UE este de aproximativ 25. Cifrele sunt grăitoare: dacă în 2018 se cheltuia cu plata salariilor acordate bugetarilor 86 miliarde de lei, în numai cinci ani acestea crescuseră cu 31 miliarde de lei, ajungând la 117 miliarde lei în 2022 (în 2021 au fost de 112 miliarde de lei). La sfârșitul lunii mai numărul lor ajunsese la 1.283.709, în creștere față de sfârșitul anului trecut când se înregistrau 1.278.688, ceea ce înseamnă un plus de 5.021 de angajați. Să mai spunem că în decembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021, numărul angajaților era mai mare cu 16.370 de persoane.
Statul și-a făcut megaagenție
Ca și cum creșterea permanentă a numărului de bugetari nu era suficientă, guvernul s-a gândit să înființeze și noi structuri, iar una dintre acestea este Agenția pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). O superagenție care va avea control total asupra tuturor companiilor cu capital de stat. Ea va avea un buget de până la 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat din România, va avea 88 de angajați, exclusiv demnitarii și numărul de posturi aferent acestora, și va fi condusă de către un președinte, împreună cu doi vicepreședinți. Și salarizarea va fi una pe măsură. „Salarizarea personalului AMEPIP se realizează la nivelul maxim al drepturilor salariale prevăzut pentru funcțiile publice din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, majorat cu 50%, prin derogare de la prevederile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare”, scrie în proiectul de hotărâre. Agenția va fi sub controlul premierului și al secretarului general al guvernului.
Întreprinderile statului șchioapătă
Toate aceste companii, cele mai multe dintre ele falimentare, sunt pregătite acum să intre sub un control politic mai strict, pentru că și până acum majoritatea erau, în condițiile în care ordonanța corporativă care stabilea încă de acum câțiva ani selectarea managerilor privați este ținută mai mult la sertar. Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor, la sfârșitul lunii martie erau 1.050 de companii unde statul și administrațiile locale erau unici acționari sau acționari majoritari. Cele 199 de companii unde statul deține control au avut la 31 martie un profit brut de 6,48 miliarde de lei, dar și plăți restante de 7,57 miliarde de lei. Dintre acestea, cea mai mare parte, 4,80 miliarde de lei, era către alte companii, ceea ce arată că ele au afectat negativ și activitatea altor societăți. De asemenea, circa 2,77 miliarde de lei erau plăți restante către bugetul general consolidat al statului, același buget despre care Guvernul Ciolacu se plânge că nu are bani. Pentru aceste „performanțe” s-au cheltuit cu salariile 4,27 miliarde de lei. Situația arată și mai rău dacă ne uităm la cele 951 de companii gestionate de administrațiile publice. Ele au avut un profit brut de doar 164 milioane de lei și plăți restante de 1,99 miliarde de lei. În schimb, au cheltuit 1,65 miliarde de lei pentru plata celor 96.157 de angajați.
