x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Al doilea Petrache Lupu prezice o altă Apocalipsă. Ţăranii din Siliştea –Gumeşti nu cred în sfârşitul lumii după Papă

Al doilea Petrache Lupu prezice o altă Apocalipsă. Ţăranii din Siliştea –Gumeşti nu cred în sfârşitul lumii după Papă

de Paul Rogojinaru    |    11 Mar 2013   •   21:57
Al doilea Petrache Lupu prezice o altă Apocalipsă. Ţăranii din Siliştea –Gumeşti nu cred în sfârşitul lumii după Papă
Sursa foto: Karina Knapek

Vestea că papa Benedict al XVI-lea şi-a dat demisia n-a însemnat nimic pentru locuitorii din Siliştea-Gumeşti, judeţul Teleorman. Concentraţi pe problemele lor existenţiale, aproape nici n-au băgat de seamă că, în primul rând, lumea catolică e zguduită de plecarea papei. Ba chiar îi doare-n cot de gestul (curajos, după unii!) unsului lui Dumnezeu pe pământ, atâta vreme cât ei ar fi în stare să se facă frate cu Dracu' până trec puntea neajunsurilor financiare. Prezicerile, conform cărora alegerea unui papă de culoare ar prevesti sfârşitul lumii, că Roma va fi distrusă iar venirea pe scaunul papal a lui Petre Romanul va coincide cu începutul Armaggedonului, le consideră poveşti de adormit copiii. Nici ştirea că în Rusia a fost o nedetectată ploaie de meteoriţi, nici faptul că un trăznet a lovit Bazilica Sf. Petru de la Vatican, doar la câteva ore de la anunţata demisie a lui Benedict al XVI-lea, nu le-a întărit convingerea că în acest fel se apropie sfârşitul lumii. Lipsiţi de resurse financiare, consideră că se apropie sfârşitul lor, al ţăranilor, şi nu al unei lumi în care trăiesc şi huzuresc oameni de aiurea cu averi de zeci de miliarde de dolari, “pe persoană fizică”.

“Nu-ţi mai permiţi să stai treaz de sărac ce eşti!”
Adunaţi în faţa cârciumii lui Ilie Boţoghină (fiu-su, Cristian Boţoghină, era plecat la oraş cu nişte acte la semnat), urmaşii lui Moromete parcă nu mai aveau pofta de vorbă de altădată. O parte dintre ei ascunşi în cămăruţa mică, o altă parte ieşiţi să se încălzească la soarele primăvăratic, ca gândăceii roşii numiţi “boii popii” (ai “papei” poate la ei, la catolici, glumeşte unul!) drămuiau o bere sau un pahar de ţuică, fiindcă paralele le erau numărate. Că şi zicea unul: Bă, venii Ciocoiu aseară pe la mine să-mi lucreze ceva şi l-am servit cu o ţuică. Zice ăsta: dă-mi-l să-l beau mai repede că se apropie de ora 6 şI eu la 6 şi jumătate mă culc. Cum vine asta, mă, zic eu, tu te culci cu găinile, când se întunecă? Ce fel de om eşti tu, să te culci la 6 şi jumătate? N-am mai pomenit aşa ceva! Da, bă, zice ăsta, că sunt prea sărac ca să stau treaz. Cum vine asta?, zic eu mirat. Bă, sărac cum sunt, dacă stau seara treaz, trebuie să consum, nu? Ba mai ciugulesc o bucată de brânză, ba mai îmi vine să beau o ţuică sau un pahar de vin şI consum, nu? Aşa, mă culc şi nu mai ştiu de nimic, fac economie!  Avea dreptate omu', ştii?” Vecinul de alături sare indignat: “Avea pă dracu'! Voi n-aţi aflat, mă, că după demisia lu' Benedict ăsta şi la alegerea al 112-lea papă vine sfârşitul lumii? Că dacă e unul negru de-l mai cheamă şi Petre Romanul o mierlim? Aşa că Ciocoiu e ultimul om de pe planetă care are ocazia să moară şi sărac şi flămând şi econom. Te mai c... în ea de economie, când lumea e pe ducă!” Primul vorbitor nu se lasă cu una, cu două: “Păi vezi că eşti prost? De mierlit o s-o mierlim noi, ăştia, care nu mai avem nici de-o ţuică, cum o s-o mierlească miliardarul ăla mexican? Să ştii ca adevarata Apocalipsă pentru noi e aia de-o prevesteşte Ciocoiu, aia financiară, când nu-ţi mai permiţi să stai treaz de sărac ce eşti!” “Ai, bă, intervine celălalt, că dacă e să murim, murim cu toţii! Ba, Ciocoiu poate să fie cel mai fericit dintre noi, că-l prinde moartea-n somn”.

“Pentru noi, Apocalipsa e în fiecare zi”
Ieşit să-şi verifice câţiva pomi din grădină, dacă să-i altoiască sau nu, Dumitru Dogaru, zis nea Lae, trece strada şi se amestecă printre ei. “Domnule, şi-nainte, în Evul Mediu, catolicii au făcut numai rele şi-au omorât în numele Domnului. Ba cruciade, ba Inchiziţie, ba vânătoare de vrăjitoare, ba arderea pe rug a lui Giordano Bruno. Crime la adresa omenirii sub haină sfântă! Astăzi, religia a cam intrat în politică şi nu e bine. La noi, popii sunt scutiţi de impozite, pe mine de ce nu mă scuteşte? Nu mă interesează alegerea papilor la ei, mai ales că au denaturat ideea de biserică şi de urmaşi ai Domnului, atâta vreme cât sunt găsiţi pedofili, homosexuali, cu averi uriaşe, cu trafic de influenţă, cu amestec în politică. Hoţi şi pungaşi sunt şi preoţii ortodocşi, d-aia nu mai crede nimeni în biserică, fiecare îşi caută propria credinţă către Dumnezeu, fără să mai treacă pe la zeciuala ticăloasă a popilor. Zic ăştia c-o să vină Apocalipsa după plecarea lui Benedict. Uitaţi-vă în buzunarele voastre şi la ce puneţi pe masă şi-o să vedeţi că aia e Apocalipsa. Pentru noi  Apocalipsa e în fiecare zi, vorba lui Ciocoiu”. Aşezat pe un scaun, cu un zâmbet în colţul gurii, Stelian Popescu, zis Semaca, îl aţâţă: “Cum, nea Lae, dar de fulgerul ăla de-a trăznit Bazilica Sf. Petru, la numai câteva ore după demisia papei, ce zici? N-a fost un semn?” Nea Lae se întoarce către el: “A fost pă dracu'! Voi mai credeţi în fulgerele Sfântului Ilie? Voi mai credeţi în papă, în popi şi-n Apocalipsă? Ce legătură mai au popii cu noi, când murim de foame p-acilea, prin Siliştea-Gumeşti?”

Papă negru cu credinţă albă

Din dreapta lor, Marian Stănculeţu, zis al lu' Usturoi, intervine împăciuitor: “Domnilor, religia şi-a avut rostul ei. Cu ea, oamenii au devenit mai împăciuitori, mai iertători, mai umani. Altfel eram nişte animale. Oamenii pot să trăiască şi fără biserică, numai cu credinţă în Dumnezeu şi atât. Dar vezi bine că e ca la şcoală: trebuie să fie cineva care să propovăduiască tinerilor credinţa, că altfel s-ar pierde. Credeţi voi că cineva are în mod expres nevoie de un popă? Nu! Dar trebuie să fie unul care să fie considerat unsul Domnului, că există şi aici o politică a credinţei. Aşa cum nouă ne fac politicienii legi şi ne guvernează cu ele, la fel şi biserica are o mână de preoţi înalţi cu care guvernează credinţa. Numai că, biserica ar trebui să fie respectată şi de ei, de preoţi, şi să nu fie pângărită cu pedofilia sau homosexualitatea lor.  Aici e buba! D-aia a fost obligat Benedict să plece, că nu mai suporta mârşăviile lor, şi-au vrut chiar să-l asasineze, dacă nu pleacă!”.  Aducând nişte beri la masă, Ilie Boţoghină îşi spune părerea: “E fals că, dacă vine un popă negru, vine şi Apocalipsa. Voi vă luaţi după aldeo Nostradamus? Păi, ce, Obama nu e negru şi e cel mai puternic om al lumii? Din câte ştiu, cu toţi misionarii care-au fost, cam toată Africa e catolică. De ce n-ar fi şi-un papă negru? Credinţa asta o fi albă sau neagră? Benedict cred că a fost cam forţat să plece, că celălalt, papa Paul-Ioan era bolnav şi-a stat până a închis ochii. Oamenii de la noi, d-aci, ar crede mai repede în Petrache Lupu, decât în papa de la Roma. Te pomeneşti că ajunge Ciocoiu să fie un al doilea Petrache Lupu cu prezicerile lui!”. Dă a lehamite din mână şi intră în cârciumă să mai treacă pe caiet doi muşterii, care-i fac promisiunea că-i vor da banii la pensie. Cocoşaţi de taxe şi impozite, cu oasele rupte de munca la ţară, sleiţi financiar şi fără nici o perspectivă a zilei de mâine, “moromeţii” sunt pe cale să generalizeze pe plan local experimentul consăteanului lor.  Aşa gândesc că trebuie să arate Apocalipsa: ca cea trăită de Ciocoiu în fiecare zi. Astfel, “papa cu-a lui trei coroane puse una peste alta” devine un subiect minor, neinteresant pentru ei.  Alegerea noului şef al Bisericii Catolice din marea Romă e nimic faţă de osândita alegere a vecinului lor de a se culca la 6 şi jumătate seara, aici, în mica lor Romă, numită Siliştea-Gumeşti.

×
Subiecte în articol: moromeţii alegere papa