x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Babadagul, în frumuseţe şi singurătate

1
Autor: Irina Munteanu 16 Aug 2011 - 10:33
Babadagul, în frumuseţe şi singurătate
Vezi galeria foto


Orasele pierdute pe harta tarii, locuite de romani uitati, pentru care viata merge inainte doar pentru ca Dumnezeu le da zile. Altminteri, nimeni nu le da nimic. Oameni fara planuri si fara viitor. Anonimi care nu apar in niciun buletin de stiri si pe care nimeni nu-i intreaba "ce parere aveti'.

Targuri vatuite si incremenite in istorie, picotind pe umarul prezentului, niciodata pomenite in planurile de investitii, strategii economice sau in programe politice. Acesti romani, oameni de serie, nu sunt decat un numar, cu ocazia recensamantului. In rest, nici ei si nici orasele lor cu nume ciudate si uitate nu exista in memoria colectiva.

Traiesc in locul unde nu s-a intamplat nimic, oraselul prafuit si lenevos din romanul lui Sadoveanu. Si doar o sinucidere sau vreun scandal cu potential politic ii poate scoate din anonimat, aducandu-le o rusinoasa celebritate. Un scandal si o sabie. Deta era pe lista locurilor unde nu s-a intamplat nimic. Am renuntat la Deta dupa ce a devenit subiect de "breaking-news' prelungit, din pricina unor rafuieli cu intepaturi dintr-o discoteca. Insa nici astazi nu stim despre Deta mai mult decat cum ii cheama pe fiii primarului, cum arata el si coltul discotecii pe langa care a trecut masina de politie.

Ca sa merite pomenirea, orice intamplare din locurile unde nu s-a intamplat nimic trebuie sa aiba un sambure de rau. N-ati stii ca Pogoanele, Babadag, Zimnicea, Buhusi, Lehliu si altele ca ele mai exista pe harta Romaniei, fara o sabie, un viol sau un accident de circulatie "soldat cu multe victime'. Desi fiecare dintre ele ar merita zilnic cate o stire.

In locurile unde nu s-a intamplat nimic se intampla ca traieste Romania, neinzorzonata de gablonturile marilor orase, neametita de stiri si de viata online, nepacalita de inaugurari sau de promisiuni. Locurile acestea sunt fotografii neretusate ale Romaniei reale. Acestia suntem si acolo ne aflam. Jurnalul National va publica incepand de astazi, in fiecare zi de miercuri, povestea unui astfel de loc. Cu istoria, oamenii si prezentul lui, intr-o incercare de a va aduce Romania mai aproape. (Adriana Oprea-Popescu)

Babadagul, un oras frumos si singur: nimic pentru turisti, doar cate un eveniment atunci cand incepe campania electorala

Dobrogea e plina de capre si de eoliene. Intre dealuri pe care se invart elicele cu aparitie extraterestra, sta linistit de sute de ani un orasel ce e azi locuit de 10.000 de oameni. Coiun Baba spre sud, Sultan Tepe spre est, Ianik Bair spre vest, iar spre nord lacul Babadag. Cele patru repere geografice ale oraselului denumit odata "Sinaia Dobrogei", cum scrie Cintian Barbuleanu in "Monografia orasului Babadag".

Citeste si : Pogoanele – orasul agrar unde se echipeaza masini de lux

Numele "Parmac" e si pe hotel si pe magazin si pe spalatoria auto. Parmac e cel mai "tare din oras", spune domnul Gelu, cel care i-a pictat patronului un perete al casei. Mergem sa admiram opera. Domnul Parmac e plecat cu treburi; ne intalnim doar cu un cocos mic, chinezesc, si cu fata bidimensionala, ce se iveste dintre 1.250 frunzulite de iedera, desenate de Madalina, ucenica domnului Gelu, in doua zile. Domnul Gelu e tehnician veterinar, si-a ales meseria urmand o chemare din poezia lui Marin Sorescu, "Ecologica": "Omul, specie perfida,/ Ce-mblanzeste sa ucida,/ Ce domesticeste fiare/ Spre-a le pune in frigare. (...) Tipa pasare si pom:/ Doamne, scapa-ne de om!", dar e si pictor, "nascut in zodia Haimana", cum spune despre el insusi. S-a inconjurat de copii, "multi dintre ei cu probleme familiale", pe care i-a invatat sa picteze si sa isi castige singuri banii. A mers cu cei mici in vreo 48 de tabere de creatie, timp de zece ani. "Dupa divort, nu am ales drumul bauturii sau al drogurilor, ci drumul spre o lume curata, cea a copiilor". Intr-o iarna, de sarbatori, a incarcat zece copii cu 25 de kilograme de clopotei si impreuna au plecat sa colinde. A dus cu el bucuria din casa in casa si a insufletit oraselul cu "aer patriarhal si economie prabusita", cum il descrie doamna Amalia Catrinescu, bibliotecara de 31 de ani. Pe ea o intristeaza indiferenta autoritatilor fata de frumusetea naturala si fata de istoria Babadagului: "Ma uit la Discovery si vad cum strainii stiu si pietrelor fara semnificatie sa le gaseasca o legenda si sa le vanda. Ar putea si in Babadag sa vina turisti. In paduri avem monumente ale naturii. Ar putea campa aici. Asteptam pe cineva de la primarie care sa aiba intelegere si pentru cultura; acum ni se spune: «Ce atata biblioteca?» Anul acesta am primit de la Primarie 3.000 de lei pentru cumpararea de carti". Insasi cladirea in care se afla biblioteca are o istorie fascinanta, pentru ca oamenii si-au petrecut orele intre zidurile ei fie ca era sediul sfatului raion, spital, judecatorie, casa pionierilor, procuratura. Acum, deasupra se afla trezoreria. In biblioteca, cele 48.000 de carti isi ascund parfumul dulce in parfumul amarui de musetel uscat si de busuioc; mesele sunt pline de plante medicinale care se gasesc pe dealurile din jurul orasului.

"In afara de faptul ca se pun si se scot panselute, nu se face nimic pentru orasul asta. Turistilor nu li se ofera nimic. Se mai face cate un eveniment atunci cand incepe campania electorala. Nu se mai pune accent pe cultura, nu se mai pune accent pe nimic", repeta cuvantul "nimic" Georgian Caraman, director interimar al casei de cultura. "Nu sunt inauntru decat graunte pentru sobolani", spune un om pe care l-am intalnit in fata Muzeului de Etnografie. "Anul asta n-a fost deschis nici o zi. Toate exponatele au fost duse la Tulcea". Domnul Gelu isi aminteste cu nostalgie de expozitia de mobila cu intarsii de sidef, lucrata manual de mesteri autohtoni in secolul al XVIII-lea: "Au dus totul la Tulcea si au adus aici alte trasnai". El povesteste despre reteaua de tunele care se afla sub oras si isi aminteste ce bataie a luat de la "melitie" cand a gasit o sabie de Toledo rupta in doua: "Cu trei zile inainte, descoperise cineva acolo un ulcior cu cocosei de aur".

Picturile domnului Gelu sunt proaspete si stralucitoare; lozincile la care a migalit domnul Nicolae Cuc sunt sterse si uitate. Doar in memoria lui a ramas epoca aceea drept una de aur, pentru ca pe strada era un furnicar de oameni, unii plecau la serviciu, altii se intorceau, si cu totii trebuiau sa citeasca la sarbatori, scris prospat cu rosu pe alb, "traiasca Partidul Comunist Roman". L-am intalnit pe domnul Cuc la biblioteca orasului, migalind, precum un ceasornicar ce repara un mecanism scump, la o carte de duzina, "Fructul interzis al pasiunii", rupta de mainile oamenilor dornici de povesti de iubire. "Sunt pictor decorator, am lucrat la Cooperativa Progresul, faceam propaganda vizuala si vitrine. Lucram cu cuvantul partidului. Imi veneau textele, iar eu trebuia sa le corectez, ca o virgula daca greseam, era jale. Textele erau puse pe panouri, unde nu prea le citea nimeni. Dupa 1990, am pictat firme, pana au aparut autocolantele si masinile specializate. Din 2001 nu mai am serviciu, traiesc din ajutor social."

Primarul Ioan Dardac vorbeste despre Moise si despre Cuza, iar povestile lui sunt adormitoare. Il intrebam de un proiect despre care aflasem de pe internet si care isi propunea realizarea de pliante turistice pentru promovarea orasului. "La evaluare, nu a fost considerata importanta promovarea orasului. Avem cateva obiective: geamia, mormantul unui sfant musulman, dar ar fi trebuit ca Babadagul sa fie legat intr-un circuit, care sa-i duca pe turisti la cetatea Heracleea, la manastirile din nordul judetului. Sunt alte locuri mai tentante in tara. Nu pot sa dezvolt eu turismul la Babadag". Lacul Babadag ar putea atrage si el turistii, dar nici un investior "nu si-a aratat interesul de a face ceva acolo", conform primarului. El spune ca daca se termina proiectul referitor la alimentarea cu apa si canalizare, cel de aparare impotriva inundatiilor, si se reuseste apoi si abilitarea sistemului stradal, orasul Babadag nu va mai avea nevoie de nimic. Otilia Bobocea, secretarul Primariei, e suparata pe primar si nu vorbeste cu el: "Nu s-a facut nici sala de sport. Caminul cultural e in paragina. De cand e Dardac primar, nu s-a mai facut ziua orasului. Vara, intre orele 11 si 17 nu avem apa". In orasul in care, inainte de 1989, duduiau fabrica de zahar si fabrica de mobila, moara, fabrica de paine si atelierele cooperativei mestesugaresti, acum exista 400 de someri. Multi dintre ei locuiesc in cartierul Bendea si sunt tigani musulmani, foarte saraci si needucati. Si foarte multi. Dintre locuitorii Babadagului, 25% sunt tigani. Pe aici au trait geti, costoboci, romani, turci, greci, armeni, aromani. Fiecare dintre aceste natii si-a imaginat aici povesti si a lasat atatea urme cat sa dea fiinta acestui oras. Oras ce a lasat urme in memoria scriitorului polonez Andrzej Stasiuk, care, in cartea sa "Calatorind spre Babadag", spune: "...autobuzul se opreste pentru zece minute... Intrand in oras, am vazut trei femei in rochii rosii, lungi pana la pamant. Erau fara indoiala turcoaice dobrogene. Aratau minunat si straniu in mijlocul acelor ziduri care parca stateau sa se prabuseasca... Babadag inseamna oboseala si singuratate...".

Am incercat apa lacului cu piciorul, am mancat o ciorba buna care a costat 2 lei, m-am scufundat in cerul plin de nori albi si m-am gandit ca Babadagul e frumos. Si singur.

Citeşte mai multe despre:   babadag,   frumusete,   singuratate,   coiun baba,   sultan tepe,   locuri unde nu se intampla nimic

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Incidența nașterilor prin cezariană depășește 70%, în unele spitale

Incidența nașterilor prin cezariană depășește 70%, în unele spitale
Cu o creștere alarmantă a incidenței în ultimele trei decenii, operaţia cezariană a devenit una dintre cele mai frecvente intervenţii chirurgicale efectuate la femei. La acest capitol, statisticile plasează...

Directorul Vizante, de la CFR, susținut de USR, și o încurcătură politico-economică de familie, la Brașov

Directorul Vizante, de la CFR, susținut de USR, și o încurcătură politico-economică de familie, la Brașov
Susținerea politică de care se bucură directorul CFR Călători, Ovidiu Vizante, din partea conducerii USR-PLUS pare să-l deranjeze serios pe premierul Florin Cîțu, care le-a atras atenția colegilor de coaliție...

Ministerul Justiției cumpără consultanță de la compania înființată de premierul Florin Cîțu și de europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru

Ministerul Justiției cumpără consultanță de la compania înființată de premierul Florin Cîțu și de europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru
Galerie Foto Firma de consultanță care l-a avut, ca membru fondator, pe actualul premier Florin Cîțu, dar care a fost controlată ani de zile de actualul europarlamentar USR-PLUS, Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în...

Talpa iadului în tramvaiele din București

Talpa iadului în tramvaiele din București
Galerie Foto Dacă în iad ar exista focurile și cazanele descrise în cărți, atunci căldura de acolo ar fi ca în tramvaiul 25 din București. De când a dat canicula în capitala României, tramvaiele STB au devenit un fel de...

Noul guvernator al Deltei Dunării, „înscăunat” de colegul de partid

Noul guvernator al Deltei Dunării, „înscăunat” de colegul de partid
Galerie Foto Funcția de Guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este ocupată, începând de ieri, de Atena Groza, specialist în biodiversitate. Alianța USR-PLUS a dorit să aducă la...

Tulpina indiană ia avânt în România. „Am putea ajunge la 20.000 de cazuri pe zi”

Tulpina indiană ia avânt în România. „Am putea ajunge la 20.000 de cazuri pe zi”
Galerie Foto În timp ce premierul Florin Cîțu se laudă că are pandemia la degetul mic și că autoritățile din România sunt pregătite să treacă peste toate valurile, estimările specialiștilor privind amploarea valului 4...

Tranzacție economică interesantă a Andreei Moldovan, chiar în timp ce i se pregăteau actele pentru angajarea la OMS

Tranzacție economică interesantă a Andreei Moldovan, chiar în timp ce i se pregăteau actele pentru angajarea la OMS
Plecată, prin demitere, de la conducerea Ministerului Sănătății, după ce a publicat, fără știrea premierului, în luna aprilie, un ordin de ministru prin care se intenționa, practic, carantinarea...

Administrația Prezidențială cheltuie, și anul acesta, 100.000 de euro pentru servicii de grădinărit la Palatul Cotroceni

Administrația Prezidențială cheltuie, și anul acesta, 100.000 de euro pentru servicii de grădinărit la Palatul Cotroceni
Galerie Foto La nici un an de la contractarea unor servicii similare, Administrația Prezidențială a încheiat noi contracte vizând amenajarea spațiilor verzi, furnizarea de material dendrologic, întreținerea arborilor și...

Specialistul PLUS, Vlad Voiculescu, venituri salariale zero timp de doi ani, înainte de a redeveni ministru al Sănătății

Specialistul PLUS, Vlad Voiculescu, venituri salariale zero timp de doi ani, înainte de a redeveni ministru al Sănătății
„Eminența cenușie” a USR-PLUS, de neînlocuitul Vlad Voiculescu, nu a realizat, în anii 2019 și 2020, niciun venit de natură salarială, în România sau în străinătate. Acest detaliu reiese din ultimele...

Bomba gunoaielor din Sectorul 1 stă să explodeze. Contract paralel de salubrizare, legături cu Cosa Nostra și contracte pe bandă rulantă cu statul

Bomba gunoaielor din Sectorul 1 stă să explodeze. Contract paralel de salubrizare, legături cu Cosa Nostra și contracte pe bandă rulantă cu statul
Galerie Foto Scandalul gunoaielor din Sectorul 1 al Capitalei abia acum pare să înceapă. După ce edilul Clotilde Armand, ajutată de dispoziția prefectului Bucureștiului de instituire a stării de alertă în această zonă, a...

USR PLUS vrea procurori trași ca prin inel, chipeși, supli și atletici

USR PLUS vrea procurori trași ca prin inel, chipeși, supli și atletici
Un nou regulament pentru admiterea în Institutul Național al Magistraturii (INM), impus prin Ordin, de Ministerul Justiției, a stârnit un val de proteste printre candidați și magistrați. Una dintre condițiile...

Eliberare condiționată pentru secuii condamnați pentru terorism

Eliberare condiționată pentru secuii condamnați pentru terorism
Istvan Beke și Zoltan Szocs, cetățeni români de etnie maghiară condamnați pentru terorism, au fost eliberați condiționat din detenție. La o zi după eliberarea din Penitenciarul Codlea, cei doi au organizat o co...

Operațiunea „trambulina” de partid continuă cu metoda GDPR

Operațiunea „trambulina” de partid continuă cu metoda GDPR
După ce Jurnalul a dezvăluit neregulile de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) prin care au fost plasați pe posturi călduțe oamenii partidelor din coaliția de la guvernare, nu au răspuns solicitărilor noastre...

Ex-judecătorul Horia Șelaru, fostă mână dreaptă a lui Kovesi, a devenit avocat în Baroul Brașov

Ex-judecătorul Horia Șelaru, fostă mână dreaptă a lui Kovesi, a devenit avocat în Baroul Brașov
Ieșit la pensie la vârsta de 49 de ani, fostul judecător, membru al completelor de 5 de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Horia Valentin Șelaru a devenit, după câteva luni de „liber profesionist”...

Bătălia ONG-iștilor pentru PNL București. Și candidata lui Orban, și victoriosul lui Cîțu, legături cu Guvernul Cioloș

Bătălia ONG-iștilor pentru PNL București. Și candidata lui Orban, și victoriosul lui Cîțu, legături cu Guvernul Cioloș
Galerie Foto Bătăliile din interiorul PNL, în vederea Congresului din 25 septembrie, au ajuns, la sfârșitul săptămânii trecute, la faza „ONG-iștilor”. Ludovic Orban a susținut-o pe Violeta Alexandru, care, înainte de...
Serviciul de email marketing furnizat de