Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noi dovezi cu privire la faptul că un român a trăit 148 de ani. Într-un interviu acordat ziaristului şi scriitorului Mihai Stoian în anii ’70, Ana Aslan a vorbit despre întâlnirea cu românul care a trăit un secol şi jumătate. Omul de ştiinţă povesteşte cum a ajuns să-l cunoscă pe Maftei Pop, cetăţeanul ce a sfidat pur şi simplu normele ştiinţei prin longevitatea sa ieşită din comun. Iată ce spunea Ana Aslan, omul de ştiinţă care a studiat numeroşi centenari şi care alături de academicianul C.I. Parhon a pus bazele celebrului institut de geriatrie românesc, primul de acest fel din lume. “Am aici o filă din “Jurnalul” meu, datată 1952 - Oriunde m-aş duce, am obiceiul să întreb - Dar bătrâni foarte bătrâni nu trăiesc pe aici? Recent, în apropierea Clujului am repetat întrebarea şi astfel am descoperit cazul Moş Maftei”. Ana Aslan a fost însoţită în localitatea unde trăia longevivul de un medic din Cluj. “Împreună ne-am dus să-l vedem pe moş Maftei, cu o căruţă, pentru că nu există într-acolo, spre satul Osoiu, din Lazna (vechea comună - n. red.), nici tren, nici nimic, 30 de km şi am ajuns. O vale (aici, în Transilvania, în fiecare vale dintre dealuri e câte un sătuc). Şi întreb de acest bătrân de 140 de ani (din acel moment moşul avea să mai trăiască opt ani - n. red.)…satul e nespus de liniştit, iar la un moment dat mi s-a răspuns blajin, acuşi, acuşi trebuie să vină. Şi aşa, de după nişte copaci, de pe o cărare, vine şi Moş Maftei. Are gâtul gol, gulerul răsfrânt, cămaşa foarte albă, şi umblă drept, deşi cu un baston în mână (cu baston, căci nu vede bine). Singurul lucru de care se plânge e că în ultimul an nu se mai poate încălţa singur, ceva îl ţine la burtă, zice el, când se apleacă. Nici de auzit nu mai aude Moş Maftei, de 30 de ani tot aşa-i, bine de tot n-a auzit el niciodată, şi întotdeauna a fost cam prostănac, astfel că datele anamnezice le culeg de la patru bătrâni în vârstă de 80-90 de ani. Pop Maftei s-a născut în Valea Loznei în anul 1811. Tatăl a fost preot. Mama a trăit 110 ani, iar o soră de-a lui a trăit 102 ani. N-a fost căsătorit. A venit în satul Osoiu, din Lozna în vârstă de 85 de ani. Când a venit în sat era tot aşa de bătrân, cu barbă albă, declară bătrânii, atestând că ei erau, pe-atunci, tineri, şi acum ei îmi vorbesc şi îşi mângâie bărbile la fel de albe ca barba lui Moş Maftei”. Prin această mărturie a bătrânilor satului, prin spusele lor practic este certificată vârsta “matusalemică” a lui Maftei Pop. Oricâtă eroare ar încăpea în faptul că, să presupunem, Pop a sosit în sat nu bătrân, cum l-au văzut ei, ci ceva mai tânăr, cu toate acestea, martorii au trecut de la tinereţe, la 90 de ani, în timp ce Maftei era încă matur atunci când ei erau nişte copii! De altfel reporterul Jurnalul Naţional, sosit la faţa locului, a vorbit cu localnici cărora bunicii lor le povestiseră aceleaşi lucruri pe care le-a notat în Jurnalul său doamna Ana Aslan.
Moş Maftei a trăit de două ori pentru că a dormit afară
“De altfel, se vede limpede că-i un patriarh, c-a depăşit vârsta de 130 de ani; se spune că a luat parte la revoluţia de la 1848, având 37 de ani la vremea aceea. N-a povestit nimănui existenţa sa anterioară, se pare că o taină l-a împins să colinde lumea înainte de a se opri la Osoiu”. Reporterul Jurnalul Naţional a aflat de la martori ai vremurilor noastre din catunul Osoi de lângă Cluj, că moş Maftei ar fi fugit din locurile natale, Sălaj, după ce a lovit mortal un copil. Pe atunci, un criminal avea şanse de a scăpa dacă părăsea domiciliul şi locurile natale. “Dintotdeauna a fost cunoscut ca bătrân. Ca putere, când a venit era tânăr şi era privit ca un fenomen. Şi este încă. S-a angajat la Osoiu ca muncitor cu ziua. Avea şi are o forţă musculară deosebită. A lucrat la maşina de treierat, maşină de treierat pe care o învârtea cu o mână. Tot cu o mână, dacă voia, învârtea doi bivoli puşi la jug. Şi aducea din pădure trei trunchiuri dintr-odată, în spinare, de la 2-3 kilometri depărtare, peste dealuri, asta până la 100 de ani. La 120 de ani mai aducea încă un trunchi de 10-12 metri lungime de la o depărtare de 2-3 kilometri. Alimentaţie mixtă: predominant lapte, brânză, mămăligă…N-a dormit niciodată în casă, numai pe prispă sau sub şopron, fie vară, fie iarnă, acolo unde era angajat, nici n-avea casă proprie. Aşadar, în loc să-şi petreacă jumătate din viaţă între patru pereţi, Moş Maftei a trăit de… două ori fiindcă a trăit permanent în aer liber, plus mişcarea, exerciţiu muscular extraordinar. Era şi o forţă nativă, un Hercule, pe acest fond pozitiv adăugându-se călirea prin exerciţiu, prin faptul că nu-i era frică de răceală.…”, mai notează Ana Aslan. Omul de ştiinţă i-a făcut lui Maftei un examen medical amănunţit. “Impresionează relieful muscular pe tot corpul: pectoralii, intercostalii, drepţii abdominali”.
Aslan l-a vizitat cu doar doi ani înainte de a muri. Ea îşi exprimă părerea de rău că nu a apucat să-l ducă şi la Bucureşti pentru a-I face un control şi mai amănunţit. Omul de ştiinţă a aflat că Maftei ducea o viaţă bizară, izolat de mediu, întrucât avea probleme cu auzul. “Totuşi, de când Moş Maftei este foarte bătrân (ceea ce pare un pleonasm) o altă gospodărie are grijă de el, în fiecare zi mănâncă undeva, este ajutat să se îmbrace, i se spală rufele”. Ana Aslan îi descoperă câţiva ganglioni cât boabele de fasole în regiunea inghinală, fapt care este ea de părere că i-a cauzat şi moartea. “Este vorba despre o neoformaţie abdominală, un obstacol care i-a şi provocat, local, o circulaţie colaterală. Am vrut să-l aduc la institut (de geriatrie - n. red.), ca să-i facem un studiu mai amănunţit, să-l şi ameliorăm, să vedem ce-i cu tumora, însă a refuzat să părăsească satul”. Mai mult, Ana Aslan nu a povestit, însă reporterul Jurnalul Naţional a aflat în 2013 de la sătenii ce erau la vremea morţii sale numai de o şchioapă, că Maftei Pop a tras o sperietură zdravănă crezând că l-au prins autorităţile care au venit să-l judece pentru fapta sa ascunsă şi pentru care se crede că a plecat în lume stabilindu-se la Osoi. În mintea sa naivă, de “prostănac”, atunci când l-au invitat să-i facă o fotografie, el a crezut că îl împuşcă! Iată ce mai scrie Ana Aslan în Jurnalul ei din care citează scriitorul şi reporterul Mihai Stoian: “După doi ani - iată fila datată 1954, mi se comunică din Osoiu: “Moş Maftei a murit. Tumoră abdominală”.
Ana Aslan consideră cu totul şi cu totul excepţional un astfel de caz spunând că acest lucru confirmă o ipoteză a marelui savant Mecinikov cu privire la “raritatea sau excepţionalitatea morţii naturale chiar la peste 140 de ani”. Cu alte cuvinte nu există moarte din motive obişnuite nici la această vârstă, o cauză medicală întrerupând firul vieţii. Aslan conchide: “Medicina primeşte astfel încă o confirmare a unei ipoteze controversate, confirmare pe temeiul căreia putem zidi mai departe”. 
Citește pe Antena3.ro
