Intr-un judet – Vaslui – unde saracia se afla la ea acasa am gasit o oaza de prosperitate, o asezare rurala de cinci stele. E vorba despre Padureni, o comuna romaneasca multilateral dezvoltata in capitalism.
Cunoscuta in lume inca din vremea comunista, cand formatia artistica Stejarelul culegea lauri dupa lauri, comuna reprezinta astazi un exemplu de dezvoltare postdecembrista. In saracia emblematica a judetului Vaslui, Padureniul face nota discordanta. Cu fantanile de altadata servind drept amintire, fiecare gospodarie are apa curenta, in resedinta de comuna nu exista petic de drum neasfaltat, iar satenii se bucura de dotarile la nivel ridicat ale unei centru cultural ca in marile orase, ale unei biblioteci si laborator informatic. In sat exista parcari, poduri nou-construite, viaducte si o piscina unde se recreeaza seara, dar mai ales duminica, tinerii, dar si batranii satului. Aici, copiii merg la o scoala si o gradinita model care au sala de gimnastica parc de joaca si cantina. "Inainte priveam doar la coada vacii, acum avem unde ne clati ochii, la centrul cultural, la biblioteca, la sala de gimnastica. Ne emancipam si noi", spune Tanta Heler, o localnica ce, sesizand dezvoltarea uluitoare a comunei dupa Revolutie, si-a lasat rudele prin alianta si s-a refugit in localitatea natala tocmai din Caransebes. Gratie unui primar gospodar, "padurenii" au ajuns sa umble cu vaca pe drumuri modernizate, iar in week-end lasa coasa si sapa si merg sa vada spectacole la teatrul de vara ori sa se relaxeze in "Gradina amintirilor", o zona de agrement amenajata in stil rustic.
Padureniul este o comuna formata din sapte sate, la care se adauga localitatea de resedinta, si in care traiesc aproape 4.500 de oameni.
Ne intampina cu caldura in glas primarul comunei, Temistocle Diaconu, fostul invatator, cel care din pasiune a pornit inca din vremea comunista cu formatia artistica de dansuri si muzica populara Stejarelul (de care se ocupa si astazi) pe drumul de aur al folclorului romanesc. El este cel care a cerut satenilor sa nu distruga, ci sa foloseasca bunurile de la fostul CAP. "In locul brutariei am facut Sala «Armonia», in locul grajdurilor am facut gater, am pastrat un atelier de tamplarie. Am dat aprobarile necesare unui cetatean sa faca moara, magaziile le-am dezvoltat", isi aminteste Diaconu inceputurile. Si cu munca voluntara, in regie proprie, oamenii si-au facut tot ce le trebuie. Acum, Primaria locala are propriul atelier mecanic, nu apeleaza la firme, este dotata cu doua tractoare, doua camioane si un ifron pentru incarcat materiale. Asa s-a ajuns sa se construiasca si canalizarea cu apa pentru fiecare gospodarie, sa fie modernizate bisericile, cimitirele si caile de acces, electrificarea s-a extins in toate satele comunei, la fiecare amarat. "Drumurile de legatura intre sate sunt toate facute. Avem construite 21 de poduri, patru punti mari, pasarele, strazi in interiorul satelor. Toate scolile si gradinitele au parcuri de joaca, iar transportul elevilor se face cu trei microbuze", spune primarul.
Sala de gimnastica, mandria padurenilor
Insa padurenii se mandresc si cu noua sala de gimnastica. Cu toate ca si-au mentinut formele de la munca la camp, gospodinele nu intarzie sa vina la sala sa-si rotunjeasca si sa-si intretina corpul dupa cate o sedinta de muncit la sapa si coasa. Insa, cu toate trag la fiare in timp ce urmaresc Fashion TV. Pentru ca trebuie sa stiti ca in toate satele din comuna exista cablu tv, Padureniul fiind printre primele comune in care toate cele sapte sate ale sale au fost conectate la televiziune prin cablu. "Avem o masina de pompieri primita din Franta, cu echipament si tot ce trebuie. Apoi, daca medicul local are o urgenta, el are la dispozitie si o ambulanta. Avem si serviciu de pompieri. Exista un centru de zi pentru copii. Voluntariat: echipa Primariei merge impreuna cu tinerii din sat si le taie lemne batranilor la vreme de iarna ori le face partii prin curte atunci cand ninge. Satul gazduieste si manifestari stiintifice internationale. "Am avut aici o actiune organizata de Franta in domeniul sanatatii. Toti medicii din orasul Husi au venit la Padureni pentru niste cursuri." Padureniul s-a infratit cu localitati importante din tari ca Franta, Belgia, Elvetia, Republica Moldova. De aceea, grupuri de cetateni din lumea larga vin ca turisti la Padureni. Primaria are un parteneriat si cu o firma din Bucuresti pentru un parc eolian. "Inainte erau 53 de generatoare, acum sunt peste 70." Asa s-a ajuns ca husenii, oraseni in fapt, sa se mute la tara. "Deja avem care cauta locuri de casa." Vin si edilii din tara intr-un soi de pelerinaj pentru a se molipsi din experienta locala. "Am avut primari adusi din Galati de un om de afaceri. Sunt foarte multi care doresc sa importe la ei acasa modelul de succes al padurenilor."