Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„A doua zi de Paște e groasă. Prima zi, după Înviere, merge omul la biserică. Ia Paștele, e mai bine cât de cât. Da’, a doua zi e iad. Păi să nu meargă el la grătar? Merge. Și la grătar nu bea un șpriț? Și după ce bea un șpriț nu-și aduce aminte de vecinul - că l-a înjurat acum cinci ani sau de vaca lu’ Ion - că i-a intrat prin gard când era copil? Ori de femei-sa care i-a fugit cu ăla din capul uliței? Și nu pune mâna pe bâtă? Pune! Și sună 112-ul în draci”. Ofițerul de la „Rurală 5” – secția care se ocupă de ordinea și siguranța publică în 11 comune din sudul Giurgiului - așteaptă Paștele cu resemnare și curiozitate. Știe de pe acum că o să aibă de tras, dar habar n-are ce o să le mai treacă sătenilor prin cap și mână înainte să sune la numărul de urgență. I se citește o undă de speranță în glas: „Poate că o să fie o zi că oricare alta. Ca o zi de vară, atunci când sunt un pic mai multe apeluri”. În juma de minut, polițistul își răspunde singur: „De regulă, nu! De sărbători omul știe să se ia la omor, să își bată nevasta…”.
Secția 5 Poliție Rurală, care aparține de IPJ Giurgiu, este o secție grea. În Săptămâna Patimilor lucrează cu două echipaje pe 30 de localități – sate și comune. O populație de mai bine de 30.000 de suflete din care, zilnic, câte unul pune mâna pe telefon și sună la 112. În perioada Sărbătorilor urgențele aproape se triplează: de la violență în familie (ori el o stâlceste pe ea, ori ea îl căsăpește pe el) până la cazuri imaginare cu atacuri ale lui Bolojan asupra domiciliului aflat în Hodivoaia. Apelurile la 112, pentru care polițiștii bat sute de kilometri pe zi, sună urât, zici că sudul României e locuit numai de clanuri interlope: bătăi, răpiri, sechestrări… La fața locului se constată doar certuri și apeluri „de răzbunare”.
„Păi dacă i-a plecat Gherghina din casă și s-a dus colo’șa, la vecinu’, ce zice apelantu’? Ia să sun la 112. Și reclamă faptul că Gherghina e bătută de noul concubin. Noi suntem obligați să verificăm. Deși cei de la postul de poliție cunosc situația, iar patrula a mai trecut de două ori pe la adresă. Nu putem să nu mergem, trebuie să verificăm. Iar acolo vedem că nu se confirmă. Dar apelantul s-a răzbunat: a trimis poliția pe capul adversarului în iubire, i-a făcut de băcănie”, spun polițiștii. Agenții s-au plictisit să tot taie procese-verbale de avertisment sau sancțiune celor ce se joacă cu 112-ul. Dar giurgiuveanul parcă are o dambla cu numărul de urgențe: reclamă tot și toate. Reclamațiile vin pe fond de sărăcie și alcool. Acum, că se apropie sărbătorile, a mai apărut și gelozia, „își aduce omul aminte că stă singur în casă, de Înviere, n-are pe cine să trosnească”. Așa că apelurile care rup cauciucul Loganelor mătuite de ploaie și de atâta umblat curg gârlă la „a 5-a Rurală“.
Alertă de viol: sex oral prin vorbe
Un prim apel grav s-a înregistrat chiar la început de Săptămână a Patimilor. O femeie reclama că a fost violată. Cunoștea și agresorul, era din sat cu ea, faptul tocmai se petrecuse. Agenții s-au repezit să o ajute pe femeie. Au dat de una beată, care le-a spus cum s-a întâmplat: mergea pe stradă, s-a întâlnit cu un cuscru, de avea ciudă pe ea. Când a trecut pe aproape, țǎranul a atacat-o: „A înjurat-o, i-a zis că-i dă la m... de proastă. Pe femeie au apucat-o dracii, a sunat la 112, că a fost violată. Când am întrebat-o cum s-a petrecut, ne-a zis că ăla a vrut sex oral prin vorbe”.
În arhive, cazuri dintr-acestea sunt cu duiumul. Cum mai sunt și cele în care nevestele sunt pisate în cu bătaia. „Era unul, la 60 de ani, căruia îi dădusem, deja, ordin de protecție provizoriu în baza Legii 217 și a Formularului de Evaluare a Riscului (proceduri tot mai utilizate de polițiștii giurgiuveni în fața valului de agresiuni domestice n.n.). Bătrânul tocmai ce încălcase ordinul, se alesese cu «brățară» de la instanță. I-am explicat o oră: «Măi, omule, nu ai voie nici să te apropii la 50 de metri. Ai înțeles?» Și zice ăla că a înțeles, de acum e fiecare cu camera lui. Pe urmă n-a mai contat nici brățara, că în timp ce era la poliție, aia, concubina, i-a tăiat porcul”, povestesc polițiștii.
Altul avea 80 de ani și de vreo 60 își bătea consoarta. Aia nu zicea nimic, nu zicea nimic, până a zis și a venit „a 5-a Rurală”. „Pe urmă, după amendă și restricție, era mirat: era casa lui și se întreba de ce nu poate să se mai apropie de femeie”. Ovidiu, ofițerul care se ocupă de unitatea din cadrul IPJ Giurgiu, spune că violența în familie – cazurile care curg cel mai des în prag de sărbători – nu înseamnă doar că bărbatul e cel amendat. E drept, unii dintre barbați înțeleg greșit pildele creștine: „La biserică, la predică sau pe la nunți se zice că femeia se supune bărbatului. Că bărbatul e stâlpul familiei. De aici, unii pun mâna pe stâlp, pe bâtă….”.
Dar sunt și femei care își stâlcesc partenerii de viață. În familia unui cioban de la Valea Dragului, ciobănița a rupt parul pe baci. După ce l-a umplut de sânge, l-a dat afară din casă. Mai greu a fost la o familie de „ele”: polițiștii n-au știut cum ar fi putut să aplice „Legea Femicidului”.
Câinele-panterǎ din Bălănoaia
Cazurile în Săptămâna Patimilor rezolvate de polițiștii giurgiuveni țin și de alt tip de violență. Sunt frați care se pocesc pentru moștenire, chiar dacă părinții nu le-au murit. Spețele vin tot prin 112. Sunt unii care s-au reprofilat: nu mai fură găini, smulg telefoane – „de’, acum toți au celulare, puțini mai au găini”. Alcoolul face ravagii, sărăcia împinge la ură și de aici la bolovani aruncați după oameni. Colac peste pupăză, la modă este o provocare pe Tik Tok care îi face pe puștani să sune la Urgențe și să alerteze aiurea. „Sună, țipă «ajutor» și închid. Sau, cum a fost aia de azi, de la Prundu, că l-a bătut tac’su mare. Sună de pe cartele preplătite. Verificăm, i-am identificat pe toți. Sancționezi părinții, sesizezi Asistența Socială. Și…asta e tot”. Acum ceva timp un copil de 7 ani a sunat de pe telefonul lui, a cerut ajutor și nu a mai răspuns. Cazul a blocat o echipă de polițiști pentru câteva zile. A fost identificat, nu era vorba de răpire – „Un astfel de caz poate să blocheze de la 2 la 20 de polițiști pentru două-trei zile. Dar mai bine să avem câte 50 din astea decât unul singur adevărat”, zice Liviu Luca, șeful Poliției Municipale Giurgiu.
La fel ca și la „panteră” – isteria provocată de evadarea felinei din Bulgaria care, cică, se pripășise prin Giurgiu. „Cine n-a umblat atunci după panteră? O femeie s-a jurat la televizor că a văzut-o. Am dat până la urmă peste ce a văzut ea – era un câine uite atât de mare”, arată Luca cu mâna până la șold – „era ascuns prin pădure, pe la Bălănoaia. N-a mai văzut pădurea aia atâtea forte de poliție și jandarmi. Pe câine l-a prins un pădurar, ostenise pe drumul național… Bine că n-a fost urs. Cum a apărut acum ceva ani pe la Letca. De unde dracu o fi apărut?”.
Reclamația lunară, de la Remuș
Un prim caz „de teren” la un apel 112 este la Remuș. Aici vin polițiștii în fiecare lună, la sesizările unei fete de 26 de ani cu schizofrenie paranoidă. Anunță ba că o omoară taică-său, ba că a umplut-o de sânge. De data asta a zis-o pe aia cu bătaia. Stă față în față cu nea Mitică, agentul principal, care nu știe cum să se împartă: cu blândețe, că-i milos și vede prin ce trece amărâta, sau ferm că a fost luat de la alt caz care anunța o vânzare de droguri (neconfirmat până la urmă). Nea Mitică se uitǎ o pânză pictată de fată: „Ăla e un câine? Și ăla e un om care doarme, nu?”. Fata îi dă dreptate: „E ca tata, dormir-ar somnul de veci. Nu mă las până nu îl bag la pușcărie. Până atunci sun la 112. Nu, nu m-a agresat (lui Mitică i se luminează fața) dar se dă cocoș. I-a venit de vier. A făcut scandal să nu ies din casă”. Fata nu e coerentă, Mitică înțelege și nu prea. Din turele trecute – după apelurile fetei la 112 – știe că taică-său e un om bland, nu vrea răul. Omul apare în curte, se miră că iar i-au venit agenții în bătătură: „Ce-ai făcut, fata mea?”. Intră în casă după actele medicale, fata cântă popește, că a făcut un an de Teologie: „intră pe riscul tau, pe ușă cu bolta, unde fiarele se adăpostesc”. Tatăl arată actele medicale, pe la spate fata se preface că îi trage cu șpițul, polițiștii nu râd. Așa că se potolește și explică: „N-am sunat din prima la 112. M-am relaxat înainte”. Un agent o întreabă dacă vrea să fie văzută de un legist – așa e procedura – fata zice că ar merge să își facă analize. Taică-său explică: n-a avut inimă să o țină la Obregia, se chinuie așa cu ea. E mai rău când odrasla trage din alocație și cumpără alcool sau energizante. Atunci pune mâna mai abitir pe telefon să sune la Urgențe.
Tot ca procedură, agenții o chestionează pentru a evalua riscul. Fata îl toarnă pe taică-său că se droghează cu aer și că dansează pe imnuri sataniste. Polițiștii îl privesc cu milă pe tatăl care s-a așezat pe un scaun. Omul se uită la ea cu iubire: „Măi, fată, ce ai rezolvat? Vezi dacă nu dormi? Ce să-ți facă acum Poliția?”. Fata rânjește: „Să te bage la pușcărie!”
Mitică, agentul, încearcă un miligram de compasiune: „Greutăți din astea le dă Dumnezeu celor puternici. Căutați un ajutor....”. Tatăl oftează, fata râde. Două echipaje au fost mobilizate pentru acest caz. Au trecut peste 30 minute.
La plecare, agenții șoptesc între ei: „Nici nu vreau să mă gândesc la ce am văzut. Dacă ar fi să mă gândesc la toate cazurile de acest gen, pe care le vedem în fiecare zi... am luat-o razna. Parcă a înnebunit lumea”.
Ți-a fugit concubina? O localizezi prin 112
Al doilea caz e la Hodivoaia, sat al comunei Putineiu. Un cuplu se bate pentru copil. Mai bine zis pentru alocația lui. Câștigă cu rândul: el îi dă, ea îl mai dovedește. Acum, bărbatul a reclamat: concubina a dispărut cu tot cu minor. Amintește și ceva de sechestrare de persoane. Stă în fața curții, pe mijlocul uliței, la capăt de sat. Povestește: „Acum două luni era beată. Mi-a dat un picior, mi-a rupt degetul. Pe urmă a dispărut. Era la Picior de Munte, prin Dâmbovița, m-a sunat: «Vino și ia-mă că mă dau ăștia la produs». Am fost, am luat-o. Acum zice că e la sor’sa. Nu e!”. Polițiștii dau de femeie la telefon. E cu copilul, la soră-sa, prin București. Nici nu vrea să se întoarcă, zice că s-a săturat de cafteală. Glasul femeii se aude bine la telefon, reclamantul e sigur că iar a plecat că i-a mirosit a bărbat. Dar măcar copilul să-l dea înapoi. Femeia fugită aude și se jură că a făcut copilul cu altul. „Ăhăă”, aproape se lasă păgubaș Mitică, agentul. Ascultă povestea omului: concubina a dispărut după ce a stat o tură și pe la un vecin. Mitică nu crede nimic, o rață măcăne enervant. Un cocoș, mai încolo, bate din aripi, fără să-i pese de drama din mijlocul uliței. Doar un câine latră prin gard când amărâtul se vaită că și-a mai luat picioare în bot de la iubită.
„Era seara. M-au sunat ai mei. Mi-au zis că pe marginea drumului este o valiză căreia i s-a dat foc și înăuntru pare un cadavru. Mi-au zis «hai, șefu’, că nu prea e bine». Nu era păpușă, așa cum se bănuia. Am văzut un geamantan carbonizat: în el o mână, un picior. Ars tot. Era pe D.N 6. S-a sunat, s-a asigurat locul. Au venit procurorii criminaliști. În geamantan era o femeie, până în 60 de kile. S-a stabilit că au purtat-o mult, criminalii, să caute loc să o arunce. I-au dat foc acolo. A fost greu până la identificare, pe urmă...i-au prins pe toți”, își amintește Ovidiu, ofițerul de la Rurală de un caz adevărat de Poliție. În fața lui, reclamantul de Hodivoaia tot se jelește. Nea Mitică se enervează: nu o convinge pe „dispărută” să dea poziția: „Doamnă, noi trebuie să verificăm că sunteți bine, că nu aveți probleme. Sora nu se bagă, mama nu se bagă....”. Verdele grâului de pe tarla se asortează cu caninii reclamantului când e întrebat de cumetrii ce e cu Poliția în sat. Rânjește: „O caută pe aia.....”
După discuții la telefon, de aproape că au golit bateriile telefoanelor, femeia s-a convins că nu e vreun pericol sa fie capturată și dusă înapoi la Hodivoaia. Polițiștii, cu ajutorul colegilor din București, au exclus varianta ca femeia să fi fost victima vreunui caz de sechestrare sau lipsite de libertate. Reclamantul, însă, a fost satisfăcut: i-a mai dat un pic de teroare prin 112.
La sfârșit de tură, patrulele de la „Rurală 5” au fost ovaționate la post, la Putineiu, de nea Nelu, om bătrân cu plictis mare după ce i-a murit soția: „Asta e democrație teroristă. Mi-au spart țiganii geamurile și nu faceți nimic. Să vină Bolojan să-i scoată pe țigani din Putineiu!”. Acum ceva vreme, niște copii au dat cu bolovani în ograda lui nea Nelu. Omul a îngrozit mahalaua, când a ieșit după puradei în pielea goală. De atunci, bătrânul face sesizări: și prin numărul de urgență și scris. Câteodată mai pândește echipajele și pe la post să le drăcuie. Polițiștii sunt obișnuiți. Mai greu e că, la cele 30 de localități pe care le asigură „Rurala 5”, aproape în fiecare e câte un „nea Nelu”.
„În localitățile rurale avem cele mai grele probleme de gestionat, în special legate de violență și violența domestică. Pe fondul lipsurilor, al consumului de alcool, al educației precare, polițiștii gestionează niște drame sociale în fața cărora, singuri, trebuie să ia cele mai bune decizii, să aplice legea, să rezolve situațiile. În perioada sărbătorilor suntem mai atenți în zonele cu potențial violent. Și nu neglijăm deloc încălcarea legislației rutiere pe drumurile județului acolo unde nu ezităm să utilizăm aparatele radar și să testăm conducătorii auto pentru alcool și droguri” – chestor Ionuț Bogdan Dana, șeful IPJ Giurgiu
Citește pe Antena3.ro
