x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

REPORTER ÎN BASARABIA DE SUD/Biserica şi “comisarii roşii”

0
Autor: Tudor Cires Simona Lazar 03 Mar 2009 - 00:00
REPORTER ÎN BASARABIA DE SUD/Biserica şi “comisarii roşii”


Douăzeci şi şapte de biserici aveau românii din Bugeac, atunci când Basarabia de Sud a intrat în componenţa URSS. Au supravieţuit numai şase; şi acelea cu mare greutate, ţinând slujbele în surdină şi făcând cununii şi botezuri la ceas de noapte, precum furii...

Prigoana împotriva bisericii, după 1940/1944, nu a lăsat neatinsă Basarabia de Sud. Ceea ce n-au reuşit turcii şi tătarii, vreme de sute de ani, au făcut sovieticii în numai câteva decenii: au tras crucile jos de pe sfintele lăcaşuri şi le-au batjocorit transformându-le în sanatorii, cantine, depozite, discoteci... Podoabele lăcaşului de cult au fost furate, cărţile sfinte arse, iar preoţii deportaţi în Siberia. De la o vreme, "s-a dat drumul să se reconstruiască bisericile", ne spunea dl Petru Şchiopu, preşedintele Asocţiaţiei Ecologice "Ialpug", din Babele, unul dintre interlocutorii noştri, în vreme ce străbăteam satele româneşti din Bugeac. "Numai că, nu ştiu cum se face, că atunci când a venit poruncă să le dărâme, le-au dărâmat pe toate la rând, şi româneşti, şi ruseşti, şi ucraineşti. Acu', dacă-i vorba să le ridice la loc, le ridică pe sărite, mai mult pe cele ucrainene...", ne mai zicea cu năduf.

DISTRUSE ŞI BATJOCORITE
Iată câteva date despre ceea ce a însemnat zestrea de lăcaşuri sfinte româneşti, în Bugeac. Biserica din Cartal (Orlovca), raionul Reni, a fost folosită vreme de peste patruzeci de ani ca depozit pentru materiale de construcţii. În 1992, când deja începuse să se observe un "dezgheţ" în fosta U.R.S.S., iar lăcaşul începea să-şi recapete vechiul statut, la Cartal încă mai funcţionau resorturile comuniste. E drept, depozitul a fost închis, imobilul renovat, dar nu pentru a redeveni biserică, ci pentru a fi transformat în muzeu de istorie. A fost nevoie de încă doi ani de eforturi susţinute pentru ca în lăcaşul de cult să revină icoanele şi să se săvârşească din nou Sfânta Liturghie. În limba română. La Furatu (Furatovca), raionul Sărata, în schimb, biserica îşi duce încă crudul destin. Clădirea a fost împărţită în două, cu un zid de piatră. Pronaosul şi o parte din naos sunt un simplu depozit, în vreme ce în altar şi în restul naosului, funcţionează... un bar, unde noaptea se organizează discoteci.

Biserica din satul Broasca (Broska), raionul Ismail, a fost distrusă până în temelii, de un buldozer. Credincioşii de aici merg să se roage şi astăzi la cea din Babele, care, din fericire, este una dintre puţinele care a continuat să funcţioneze şi în anii de prigoană. Biserica din Borisăuca (Borisyvka), raionul Tatarbunar, a fost transformată în depozit, apoi în sală de sport. După 1990, a fost renovată, aici ţinându-se mai întâi slujbele în ruseşte, iar acum în română.

INTIMIDAREA PREOŢILOR
La Hagi-Curda (Kamâşovca), raionul Ismail lăcaşul de cult a fost dărâmat în anul 1979, pe locul său fiind înălţat un monument pentru eroii satului, căzuţi pe front în cel de-al doilea război mondial. După 17 ani, satul a început construcţia unei biserici noi. La vremea aceea, comunitatea aderase la Mitropolia Basarabiei (pendinte de Patriarhia Română), iar preotul Anatol Cristea a încercat să îşi ducă la bun sfârşit misiunea. Epsicopia Odessei a intervenit însă în forţă. Acum în sat se ridică şi un al doilea lăcaş de cult pendinte de Patriarhia Moscovei, iar satul este împărţit între cele două biserici. S-au înregistrat câteva atacuri asupra bisericii ridicate de Mitropolia Basarabiei, ca şi asupra părintelui Anatol Cristea, în încercarea de a intimida şi a pune piedici reconstrucţiei lăcaşului de cult.

O situaţie similară se petrece în satul Anadol (Dolinscoe), din raionul Reni. Aici, după anul 1996, când preotul Nicolae Asargiu şi enoriaşii au aderat la Mitropolia Basarabiei, începând să ridice un nou lăcaş de cult, Episcopia de la Odessa a intevenit încercând să stopeze reconstrucţia, îndepărtându-l pe preot. Localnicii au de ce să fie îngroziţi, mai ales că aici, la Anadol, s-au petrecut, cu doar câteva decenii în urmă, fapte greu de închipuit. După ce în 1945 biserica fusese transformată în depozit, în 1982 toate intrările au fost blocate de armată şi de forţele miliţieneşti sovietice, iar lăcaşul de cult a fost minat şi aruncat în aer, pentru că simpla lui existenţă le dădea oamenilor din comună puterea să nu renunţe la credinţa creştină.

Biserica mare a Mănăstirii “Schimbarea la faţă” a fost refăcută în ultimii ani
Foto: Tudor Cireş/ Jurnalul Naţional

SANATORIU PENTRU NARCOMANI
La Eschipolos (azi, Glubocoe), în raionul Tatarbunar, a fost distrus, în 1945, cel mai "tânăr" dintre lăcaşurile religioase româneşti din Bugeac. Biserica cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" fusese ridicată de localnici în anul 1940. După numai cinci ani, crucea cea mare a fost legată de un tractor şi dată jos; apoi întregul lăcaş a fost demolat. Din cărămida bisericii s-a ridicat o casă de cultură. În acelaşi sat, ceva mai departe, pe malul lacului, a fost ridicată la începutul secolului trecut o mănăstire cu hramul "Schimbarea la faţă". După 1945, aceasta a fost închisă, călugării alungaţi sau trimişi în Siberia, iar locul transformat în sanatoriu. Dar nu orice fel de sanatoriu - ci... "trezilka". Adică un spital unde erau aduşi în special alcoolicii, la dezalcoolizare, iar mai aproape de timpurile noastre, chiar narcomanii. Biserica cea mare a mănăstirii a funcţionat, astfel, vreme de mai multe decenii, drept cantină pentru bolnavi şi cadre sanitare, în vreme ce biserica mică a fost... cinematograf.

În anul 1991 a ajuns aici o măicuţă din Republica Moldova, de loc de pe lângă Cahul, din Crihana Veche, sat din lunca Prutului. "Când am ajuns aici prima dată, era sanatoriu, venea lumea la lecuire de narcomanie. Am fost, o vreme, împreună, şi narcomanii cu beteşugul lor, şi noi, măicuţele, cu rugăciunile", ne povesteşte stareţa. În mănăstire sunt acum 30 de suflete, cea mai vârstnică dintre monahii având 85 de ani. Numai vreo zece vorbesc româneşte - restul: ruseşte sau ucraineşte. "Când suntem de mai multe naţii, apoi vorbim limba pe care o înţelegem toate, rusa". Măicuţele au refăcut împreună lăcaşul de cult, au înălţat o casă de oaspeţi şi au reamenajat izvorul din împrejurimi, despre care se zice că are puteri tămăduitoare.

Poate va tămădui şi rănile Bisericii...

Cu drag de limba română

S-a născut în lunca Prutului, într-un sat din Basarabia, unde localnicii nu au încetat să asculte posturile de radio din România. Crihana Veche e la o aruncătură de băţ, peste apă, de Galaţi... De 24 de ani trăieşte însă în mănăstire. La Eschipolos a ajuns în 1991, "în luna lui mai". Şi de atunci a făcut totul pentru a readuce la splendoarea de odinioară vechiul lăcaş ridicat de Sozon. Ctitorul dintâi al bisericii, un simplu localnic, a lăsat o cronică despre felul în care a fost înălţată mănăstirea, în urma unei viziuni. O chemare sfântă a adus-o şi pe ea aici. "La Cahul am făcut 10 clase", ne spune stareţa. "Atunci se învăţa cu chirilice. După aia am învăţat cu litere latine şi astăzi, ori de câte ori pot, citesc cărţi româneşti". În România se simte "acasă". Ne povesteşte un episod din Feldioara, când a fost cu 40 de maici.
"În satul acela, când au aflat de unde vin, toţi ar fi vrut să stau cu ei măcar un ceas, să le povestesc. I-am simţit ca pe surori şi fraţi". Ne mai spune că duce dorul limbii române. "Când mă duc la Odessa, uneori simt că nici limba mea n-o prea mai ştiu, nici pe-a lor n-o înţeleg bine".

Citeşte mai multe despre:   special,   biserica,   vreme,   cult,   raionul

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...
Serviciul de email marketing furnizat de