Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ATENŢIE, MOTOR! •
Romånia, platou de filmare pentru Cold Mountain
“În curînd, în zona Braşovului, vor începe filmările la
«Cold Mountain», producţie americană despre care încă de pe acum se presupune că
la finalizare va intra în cursa pentru Oscar”.
ATENŢIE, MOTOR! •
Romånia, platou de filmare pentru Cold Mountain
“În curînd, în zona Braşovului, vor începe filmările la
«Cold Mountain», producţie americană despre care încă de pe acum se presupune că
la finalizare va intra în cursa pentru Oscar”.
15 iunie 2002. Pregătirile pentru filmările la “Cold Mountain”,
peliculă regizată de regretatul Anthony Minghella, erau aşadar în toi. Astfel,
timp de aproape o jumătate de an, România a devenit un adevărat platou de
filmare, o “bucăţică” de Hollywood.
Nicole Kidman, Jude Law, Renee Zellweger, Natalie Portman sînt doar cîteva
nume “grele” care au călcat plaiurile mioritice, “în interes de serviciu”.
Protocol de gradul zero, măsuri de securitate duse pînă la extrem, urmăriri
ca-n filme, peste 1.000 de figuranţi şi multă agitaţie... Iată cîteva
dintre “ingredientele” care au alcătuit succesul filmului pe care, aşa cum se
anticipa, “Domnul Oscar” nu l-a ocolit. De multă agitaţie au avut parte şi
cei doi jurnalişti ai Jurnalului Naţional, reporterul Sebastian S. Eduard şi
fotoreporterul Dragoş Robatzchi, care s-au aflat în permanenţă în “miezul”
evenimentelor. Cei doi aproape că s-au transformat în adevăraţi paparazzi, reuşind
însă să “livreze” informaţii şi fotografii inedite.
JURNAL DE FRONT. “Filmările
la «Cold Mountain» vor începe în curînd, cu
primele scene de bătălie regizate a se petrece în zona Potigrafu. Acolo, pe
un teren de mai multe hectare, Castel Film, firma în colaborare cu care s-a
realizat producţia, a ridicat mai multe forturi unde se vor da în zilele
viitoare bătălii grele. Au fost săpate tranşee, s-au întins corturi şi s-au înălţat
puncte de observaţie. Zona este militarizată la propriu şi la figurat, pentru că
firma Castel Film a luat măsuri drastice de securitate, ca nu cumva picior de
ziarist să se apropie de «obiectiv». Ieri încă se mai lucra la ultimele tranşee,
se făceau ultimele retuşuri pentru ca totul să fie pus la punct pentru ziua de
15 iulie, cea mai probabilă pentru începerea filmărilor”, se nota în paginile
Jurnalului Naţional, ediţia din 30 iunie 2002.
SECRETOMANIE.
Faptul că la vremea respectivă Nicole Kidman era în plin vizor al presei, şi
pentru evenimentele din cariera sa, dar şi pentru cele din viaţa personală –
divorţul de Tom Cruise atrăgea atenţia ca un magnet –, “secretomania” creată
în jurul vedetei incita şi mai mult curiozitatea ziariştilor. “Măsurile de
maximă securitate şi întreaga secretomanie legată de sosirea la Bucureşti
a lui Nicole Kidman au fost dictate de actriţă şi agentul acesteia, ne-au dezvăluit
surse confidenţiale care au ţinut să-şi păstreze anonimatul. Astfel, se pare
că actriţa ar fi cerut pe lîngă măsuri de securitate de gradul zero şi ca nici
un reprezentant al presei să nu se apropie de ea, fiind vehiculată chiar o
ipoteză de genul «dacă văd picior de ziarist, plec!». Ca măsură suplimentară
de protecţie, pe lîngă garda «negociată» în contract, actriţa a preferat să
vină împreună cu bodyguardul ei personal.” Cu toate acestea, colegii noştri
au reuşit atunci să îi “fenteze” pe “paznicii” frumoasei australience,
surprinzînd-o pe Nicole în fotografii, ba chiar au şi pus mîna pe un Call
Sheet (programul intern al echipei de filmare).
1 iulie 2002. “Prima care a ajuns în România a fost Nicole
Kidman, venită cu un avion particular. În jurul orei 16:15, charterul a rulat
pe pista de la Băneasa şi a garat în mijlocul platformei, la circa 300 de
metri de locul unde se afla presa. Maşinile de la Castel Film au pătruns
imediat pe pistă pentru «recuperarea» pasagerilor. A urmat un sfert de oră în
care fotoreporterii au încercat să surprindă cele cîteva secunde în care
Kidman cobora scările pentru a se urca în maşină. Starul şi-a petrecut aproape
20 de minute în avion, pînă să se hotărască să coboare, iar atunci cînd a făcut-o,
s-a dovedit iute de picior. Îmbrăcată într-o ţinută sport, cu adidaşi în
picioare, tricou alb, pantaloni sport gri cu şiret şi un hanorac cu glugă şi
vedere la buric, actriţa a ajuns din trei paşi direct în maşină. Restul e de
la sine înţeles. Maşinile au demarat în trombă, în scîrţîit de pneuri, lăsîndu-i
pe ziarişti cu ochii în soare.
Citește pe Antena3.ro
MISIUNE ÎNDEPLINITĂ. La sosirea la Marriott, bodyguarzii au încercat să-şi înşele
urmăritorii: semnalizînd la dreapta, ca şi cînd ar urma să-şi debarce
pasagera la intrarea principală, au plecat în trombă de la semafor şi,
ocolind hotelul, au oprit la intrarea din spate. Anticipînd însă o atare
iniţiativă, fotoreporterul Jurnalului Naţional s-a strecurat prin faţă şi,
ocolind bodyguarzii care nu se aşteptau la o asemenea mişcare, a
fotografiat-o pe Nicole Kidman exact în momentul în care intra în hotel.
Misiune îndeplinită”.
Capricii
“Nicole Kidman este capricioasă. Deşi, cîteodată, îşi comandă maşina dimineaţa, pe la 9:00, şoferul rămîne să aştepte în curtea vilei şi şase ore mai tîrziu. Deseori, actriţa decide să nu participe la repetiţiile de interior şi atunci tot ce se vede mişcînd în curtea vilei este persoana care aduce mîncarea. Kidman a vizitat absolut toate locaţiile şi, după spusele localnicilor, s-a arătat încîntată, în special de cea numită «Black Cove Farm», locul unde urmează să filmeze ea. Producătorii «Cold Mountain» au închiriat nu mai puţin de 1.000 de militari ca figuranţi.”
Sosie
“Pentru perioadele «de criză», forţele de pază au pregătit şi o surpriză. Astfel, organizatorii au pus la cale o cacialma. O nervozitate bine simulată şi… o persoană cu părul strîns la spate, pantaloni sport şi adidaşi a făcut cîţiva paşi. Însă, ceva mai tîrziu, adevărul a ieşit la iveală: persoana respectivă era mult mai în vîrstă decît Nicole, însă era îmbrăcată şi machiată special pentru a distrage atenţia paparazzilor”
20 august 2006 ● Cum s-a lepădat Emil Constantinescu de Regele Mihai
Monarhistul a devenit republican în trei zile
La 20 august 1996, Jurnalul Naţional a stîrnit un iureş politic preluînd un interviu acordat de Emil Constantinescu revistei Micro Magazin, revistă de limbă română ce apărea în Statele Unite ale Americii. Interviul fusese luat în timpul unei vizite pe care candidatul de atunci al CDR la Preşedinţie o făcuse în comunităţile româneşti Los Angeles, Chicago şi New York.
REGLARE DE CONTURI ● Un scandal imens, care a "afumat" imaginea guvernării CDR-iste
Ţigareta II, contrabandă pe Aeroportul Otopeni
Aprilie 1998, primăvara în care Armata, M.I. şi serviciile secrete au fost implicate într-un scandal imens, care a ricoşat şi în clasa politică: Ţigareta II. Atunci, Jurnalul Naţional a relatat zi de zi amănuntele acestei afaceri extrem de încîlcite. Aflaţi, de multe ori, cu un pas înaintea anchetatorilor, reporterii noştri au dezvăluit informaţii spectaculoase pe care autorităţile le-ar fi dorit ascunse pentru totdeauna.
PRESIUNE ● Ortacii din Valea Jiului conduşi de Miron Cozma voiau să ajungă în Bucureşti
Epopeea "Mineriadei" din ianuarie 1999
Ianuarie 1999, luna în care România s-a aflat în pragul dezastrului. Ieşiţi din bezna galeriilor, minerii din Valea Jiului s-au răzvrătit împotriva Guvernului şi au fost la un pas de a arunca ţara în haos. Au fost zile şi nopţi dramatice, în cursul cărora reporterii Jurnalului Naţional s-au aflat în "linia întîi" a evenimentelor, martori ai dezastrului de la Costeşti, dar şi ai "Păcii de la Cozia".
RĂZBOI ● Jurnalul, martor la bombardarea Serbiei de trupele NATO
Reportaj fără vestă antiglonţ
"De nouă ani, Iugoslavia nu mai are pace. Se strecoară printre războaie, dar nu vrea să recunoască. Nu vrea să se lase doborîtă. Îmbină pacea şi războiul aşa de bine, încît nu mai ştii să faci diferenţa".
MIT SPULBERAT ● Temutul infractor şi-a găsit "sfîrşitul" într-o banală comună din Giurgiu
Bebe Carabină s-a înţepat la Ghimpaţi
"Ghimpaţi, un sătuc liniştit din Giurgiu, a intrat în istorie cu tot cu vajnicii săi paznici comunali, care au reuşit performanţa de a-l prinde pe unul dintre cei mai căutaţi bandiţi din România. Ce n-a putut face Poliţia atîta amar de vreme s-a întîmplat sîmbătă noaptea datorită sănătosului spirit al ţăranului român."
RECOMPENSĂ ● Jurnalul a dat 5 milioane de lei pe capul unui infractor
Prindeţi bestia!
"Jurnalul Naţional oferă recompensă 5 milioane de lei pentru informaţiile ce vor duce la prinderea şoferului criminal" – anunţa ziarul de luni, 17 iulie 2000, anul VIII, nr. 2178. Campania a avut succes. Bestiile care au accidentat un copil pe o stradă din Bucureşti, apoi l-au răpit şi l-au lăsat să moară pe un teren viran în zona Vitan au fost identificate cu ajutorul martorilor.
MApN • Afacerea care a ştirbit imaginea morală a armatei
“Case pentru generali”
O teribilă afacere, pusă la cale la vîrful Armatei, a fost dezvăluită de Jurnalul Naţional în decembrie 1999. Mărimile oştirii au pus mîna pe locuinţe de lux, din cota MApN, chiar în centrul Capitalei, deşi mai aveau şi alte case date de stat şi Armată. Operaţiunea, dovedită de cotidianul nostru, a fost anchetată de Parchetul Militar şi, după o primă spălare pe mîini, dosarul a fost redeschis la cinci ani de la articolele noastre.
DESCOPERIRE ● Jurnalul Naţional a găsit actul care a păcălit toată ţara
Dovada escrocheriei FNI
"Aici sînt banii dumneavoastră! Cu aprobarea lui Decebal Traian Remeş, Petrovici i-a dat 8 miliarde Mariei Vlas", titra Jurnalul Naţional miercuri, 7 iunie 2000. În plin scandal provocat de cel mai mare jaf bancar din istoria României, jurnaliştii noştri au descoperit hîrtia buclucaşă care a făcut posibilă frauda
DRUMARII LUI BĂSESCU ● Consiliul general, dizolvat în urma unei ample anchete a Jurnalului
Afacerile consilierilor-căpuşă cu Primăria
În septembrie 2001, Jurnalul Naţional declanşa o anchetă pionier în demascarea corupţiei din administraţia locală. S-a pus lupa pentru prima dată pe drumarii Capitalei şi pe lucrările obţinute de ei de la Primărie. Dezvăluirile au fost confirmate de un raport al Guvernului. S-a decis dizolvarea Consiliului General. Consilierii au fost siliţi să opteze între funcţie şi afaceri. Un an mai tîrziu apărea şi Legea conflictului de interese.
