Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă bate și vântul puțin mai tare, pot fi accidente grave, cu stâlpi sau copaci căzuți peste cablurile electrice și pana de curent se prelungește până la remedierea problemelor. Nici la capitolul alimentare cu gaze nu stăm mai bine, dacă vine frigul, iar în ultimii ani au început să apară probleme de fiecare dată când temperaturile scad sub minus 5 grade Celsius. Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, spune că rețelele de alimentare cu energie electrică ar trebui înlocuite, iar acest proiect poate dura între 15 și 40 de ani, din momentul începerii lucrărilor. Marea problemă a României este că acest proiect absolut necesar nici măcar nu a fost gândit, pentru viitor, iar consecințele vor fi din ce în ce mai grave, de acum înainte.
Românii care rămân fără curent electric frecvent, mai ales atunci când se strică vremea, nu au niciun motiv să se aștepte la ceva mai bun în următoarea perioadă, pentru că întregul sistem de alimentare este învechit, iar reparațiile necesare nu prea se mai fac. „Cel mai probabil, sunt niște contacte imperfecte, dacă la fiecare ploaie sau ninsoare e pană de curent. Rețeaua are o anumită mentenabilitate și există multe locuri în țară unde aceasta nu s-a făcut. Așa se poate explica faptul că rețeaua cedează. Mai sunt și probleme legate de vântul puternic, așa cum a fost recent în Dobrogea, pentru că se pot rupe cabluri. Sunt și probleme legate de faptul că diferența de temperatură este mult mai mare decât înainte, iar materialele din care sunt făcute rețelele electrice nu suportă trecerea bruscă de la temperaturi cu plus la cele cu mult sub zero grade Celsius. Este clar că ar trebui să ne readaptăm la noua variație de temperatură și este o provocare pentru viitor. Probleme nu sunt doar iarna, ci și vara. Pentru astfel de situații, ar trebui să ne pregătim. Mentenanța nu se mai face cu aceeași repetabilitate ca în trecut. Este nevoie și de o abordare strategică, pe termen lung. Nu se poate face de pe o zi pe alta. În legătură cu acele contacte imperfecte, ele se pot remedia prin reparații capitale și reparații curente”, a explicat, pentru Jurnalul, Dumitru Chisăliță.
Aproape toate localitățile sunt afectate
De vină ar fi companiile care se ocupă de distribuție, pentru că în baza contractelor pe care le au cu statul și cu toți consumatorii finali, ar trebui să facă și investiții, însă problema este mult mai complicată decât pare. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) fixează tarifele, dar operatorii au nevoie de bani pentru a face reparații și se găsesc permanent într-un cerc vicios.
„Sunt multe societăți în România, iar rețeaua electrică s-a construit în 40 de ani. Dacă ne-am apuca să o refacem în totalitate, ar mai dura 40 de ani. Trebuie să se găsească o soluție. Astfel de situații sunt foarte multe. Aproape toate satele din România au această problemă. Vinovați ar fi operatorii de distribuție, dar sunt situații diferite. În unele locuri sunt posturile de transformare cu probleme, în altele sunt cablurile foarte vechi, în unele locuri încă avem transport pe stâlpi de lemn, care putrezesc și cad. Operatorii de distribuție ar trebui să le repare, dar atunci când ei ajung la ANRE cu planurile de investiții, li se spune că nu pot crește tarifele. Atunci se taie costurile pentru investiții și astfel nu se fac lucrările de care e nevoie, pentru că banii trebuie să fie recuperați prin tarif. Dacă ANRE nu le aprobă un tarif mai mare, ei nu pot face investiții. E un cerc vicios”, mai spune specialistul.
Astfel s-a ajuns ca România să depindă, deocamdată, de priceperea unor oameni angajați la distribuitorii de energie electrică, ei fiind cei trimiși să rezolve fiecare pană de curent, atunci când se întâmplă ceva. Și acești angajați sunt, în majoritate, trecuți de 45-50 de ani și în curând nu vor mai fi disponibili, iar alți specialiști nu prea se mai formează. Situația tragică a României este dată exact de faptul că în multe locuri din țară sunt probleme pe care le cunosc doar câțiva specialiști care acum le rezolvă din teren, dar fără lucrări de modernizare a rețelelor de distribuție este foarte posibil să se ajungă în situația în care să nu se mai poată face nici reparațiile, atunci când se produce o pană de curent. O astfel de situație pe timp de ger și viscol poate duce la moartea oamenilor, dacă nu va mai exista posibilitatea de încălzire, acolo unde centralele termice depind de alimentarea cu electricitate.
În aceeași situație este toată infrastructura
Nici măcar nu se poate da vina doar pe operațorii de distribuție, spune președintele Asociației Energia Inteligentă. „Dacă lor li se concesionează o lucrare, dar tot ANRE le aprobă tarifele și nu le dă voie să le crească, pentru a face lucrările de reparații, singura variantă este să facă niște cârpeli, de fiecare dată când se strică ceva. Este aceeași situație pe care o avem în spitale, pe drumurile din România, pe căile ferate și în tot ce înseamnă infrastructură. Asta se întâmplă de vreo 20 de ani. Efectele de astăzi au cauze începute de acum 20 de ani”, mai spune specialistul.
Aceasta fiind situația, dacă vor reveni iernile grele, ca în trecut, e foarte posibil să fie probleme mai mari, mai ales pentru că ne confruntăm cu fenomene noi, precum ploaia înghețată, care crește de două ori greutatea rețelelor, și cablurile se rup. Astfel de fenomene nu existau în trecut, iar materialele folosite pentru construirea rețelelor nu au fost calculate pentru ceea ce se întâmplă astăzi. Nici viteza vântului nu era atât de mare cum este acum, de peste 80-90 km/h. Se adaugă diferențele bruște de temperatură și rezistența materialelor din care sunt construite rețelele actuale.
S-au ratat proiectele europene
Consumatorul final este acum bun de plată, pentru că cei care puteau înlocui rețelele de alimentare cu electricitate din fonduri europene au ratat această șansă. „Este nevoie de o strategie și de normative care să meargă într-o direcție preventivă, pentru următorii 50 de ani. Dar vor veni unii economiști care vor spune că dacă se fac aceste investiții cu materiale mai rezistente la noile condiții meteo, se ajunge la triplarea tarifelor. Din bani europeni se puteau face investiții, dar nu ne dă nimeni bani să schimbăm toată rețeaua de electricitate. Multe dintre proiectele care s-ar fi putut face din bani europeni s-au pierdut, pentru că nu s-au depus proiectele necesare. Este un efort pe care îl va face până la urmă consumatorul final, pentru că el plătește inclusiv reparațiile”, mai explică Dumitru Chisăliță.
Și aici este alt cerc vicios, pentru că tariful la energie electrică poate rămâne mic, dar la fluctuațiile repetate de curent electric se strică centralele termice și aparatura din casă, ceea ce înseamnă costuri mult mai mari tot pentru consumatorii care și le vor schimba, pe banii lor.
Trebuia să existe un plan național
Una dintre marile probleme ale acestor cercuri vicioase este cea politică, pentru că nimeni nu-și asumă o creștere a tarifelor, mai ales în anii electorali. „Eu pot să fac o strategie dar aceasta are consecințe economice, sociale și politice. Marea miză a României este să schimbăm totul, dar să nu schimbăm nimic. Dacă ne uităm la statistica ultimilor ani, investițiile au fost minore. În această situație, nu ne putem gândi la vremuri foarte bune pentru viitor”, spune specialistul.
Singurul lucru pe care-l putem spera este să nu se strice vremea. Anul trecut, în ianuarie, a nins trei zile la rând, iar în peste 1.000 de localități a căzut curentul. În Sinaia, primarul a declarat că vinovat este operatorul de distribuție, pentru că nu a-ngropat cablurile. Dacă vântul bate foarte puternic și cad copacii peste liniile de alimentare, acestea se rup. Tocmai de aceea era nevoie de îngroparea rețelei electrice, în același timp cu modernizarea străzilor, dar proiecte integrate au fost foarte puține și posibilitatea de a le face depinde de deciziile pe care le iau primăriile. Și aceste lucrări țin tot de strategiile care ar fi trebuit să existe, dar nu le face aproape nimeni.
Pentru proiectele de modernizare, primarii localităților pot stabili, conform legii, prioritățile de reabilitare a străzilor, iar astfel, primarii ar putea merge către toți operatorii, să le pună în vedere să se conformeze, dar pe perioade de 5-6 ani, astfel încât companiile să-și facă un plan de investiții, să obțină toate avizele și să facă lucrările. Numai că alegerile sunt din 4 în 4 ani, iar calculele electorale se fac altfel.
„Sunt și exemple pozitive. La Mediaș s-a făcut un astfel de proiect, dar a fost proiectat cu 6 ani înainte. Dacă îi dai timp operatorului, se poate face. Primăria este cea care stabilește ce trebuie să se facă. Nici contestațiile la licitații nu contează, dacă lucrarea este începută cu 3 ani înainte de cea de asfaltare. Ceea ce se întâmplă ține de incompetența primarilor care nu au făcut același lucru ca la Mediaș. Dacă un primar vine la începutul lunii ianuarie și-i pune în vedere operatorului să-și schimbe rețeaua sau să îngroape cablurile până la finalul anului, operatorul spune că nu poate, pentru că nu are cu ce. Dar dacă i se dă operatorului o marjă de 3 ani, atunci o va putea face. Și ANRE aprobă lucrările, dacă situația este critică”, mai explică Dumitru Chisăliță.
Pentru a avea gaze, ne rugăm să nu fie ger și să n-avem industrie
Nici în privința rețelei de alimentare cu gaze naturale nu stăm mai bine, spune specialistul. Încă nu se observă problemele, pentru că nu sunt multe zile geroase și nici industrie nu mai avem. Practic, pe asta ne bazăm, ca să nu ajungem în situație de criză. Dar și gazul ajunge mai puțin la consumatorul final, dacă scad brusc temperaturile.
În privința alimentării cu gaze naturale, sistemul național de transport a fost proiectat și construit în anii ’60-’80, dar exista o situație total diferită de cea de astăzi, când avem un consum mult mai mare, iar sistemul a fost proiectat să facă altceva și nu funcționează în parametrii optimi, atunci când consumul crește foarte mult.
„Când rețeaua de gaze s-a extins, nu s-au făcut și studiile necesare, pentru că toți au fost interesați să ia banii pe lucrări și nu s-a gândit nimeni la impactul asupra sistemului. Trebuia să se regândească un sistem care să suporte noul consum. Guvernul a finanțat proiectul de extindere a rețelei de gaze, dar este o situație deloc eficientă și care se va răsfrânge asupra populației. Proiectul de finanțare alimentează doar niște firme, dar după construirea noilor rețele au fost niște costuri imense pe care le suportă cei care nu beneficiază de noile lucrări, pentru că cineva trebuie să le plătească. Astfel, exact cei 80% dintre români care au probleme financiare sunt direct afectați de aceste proiecte”, spune Dumitru Chisăliță.
Dacă se vor racorda toți consumatorii luați în calcul pentru noile zone în care s-au extins rețelele, vor fi probleme cu alimentarea la consumatorii finali. Ceea ce face ca acum să nu se ajungă la aceste probleme este închiderea industriei, care consuma cea mai mare cantitate de gaz. Dacă ar reîncepe producția în industrie, ar începe problemele în alimentarea rețelelor de gaze naturale, pentru că rețelele nu ar suporta un consum mult mai mare.
Înlocuirea gazului cu hidrogen nu este o soluție
Dumitru Chisăliță spune că nici înlocuirea gazelor naturale cu hidrogenul nu ar rezolva problemele. „Nu trebuie văzută ca o formă de energie alternativă. Hidrogenul nu va putea înlocui gazele naturale. Noi avem o mare problemă cu resursa regenerabilă de energie. Avem nevoie de un mecanism prin care să nu se mai oprească producția de energie regenerabilă atunci când e în surplus. Este și o problemă de rentabilitate, pentru că dacă nu produc hidrogen, investițiile sunt inutile. Este nevoie de niște echipamente, de instalații și de operațiuni care să facă posibilă această înlocuire, dar s-ar putea întâmpla în cel puțin 30 de ani. Proiectul Anghel Saligny nu era necesar, e noneconomic și are exclusiv miză electorală, nimic altceva”, spune specialistul.
