Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România ar putea fi paralizată, în curând, de încetarea activității în toate domeniile, dacă sindicatele opresc lucrul simultan. În timp ce sunt transmise comunicate din partea tuturor sindicatelor și se organizează proteste în toate instituțiile, cerându-se revenirea la situația anterioară asumării răspunderii Guvernului pe pachetele de măsuri de până acum, premierul Ilie Bolojan le răspunde sindicatelor, pe rând, că revenirea nu este posibilă, fără a încerca cel puțin o formă de negociere. Nemulțumiți sunt și reprezentanții mediului de afaceri, care au văzut că firmele românești sunt sacrificate, în timp ce multinaționalele au obținut privilegii în plus.
Profesorii și studenții au protestat în fața Guvernului, cerând revenirea la situația anterioară așa-zisei reforme a sistemului de învățământ care a desființat mii de posturi de profesori și suplinitori, a scăzut veniturile cadrelor didactice și a crescut numărul de ore în norma didactică, numărul de elevi la clasă și riscul de abandon școlar.
Ilie Bolojan nu a negociat cu sindicatele sau cu asociațiile studenților, ci a transmis că nu se poate reveni la situația anterioară. Despre norma didactică de 20 de ore, în loc de 18, în calitate de premier și ministru interimar al Educației, acesta a explicat că e cea mai mică din Uniunea Europeană - în mod cert fiind în totală necunoștință de cauză.
În iulie 2025 a fost un scandal uriaș legat de declarațiile fostului ministru al Educației, Daniel David, dar și de un document cenzurat de Ministerul Educației, elaborat de experți în științele educației, care arăta că România ar avea cea mai mică normă didactică. Sindicatele au arătat atunci că răspunsul experților, în legătură cu această situație, a fost cenzurat chiar de ministrul Daniel David, pentru a nu fi publicat rezultatul real care arăta clar că norma didactică a profesorilor din România nu este sub media UE.
Ministrul Daniel David ar fi refuzat să facă publică analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației asupra măsurilor din educație luate de Guvernul Bolojan, care arăta că, potrivit rețelei Eurydice a Comisiei Europene, valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore pe săptămână, în România norma fiind de 18 ore pe săptămână, încât majorarea normei didactice cu două ore plasează România peste media înregistrată la nivel european. Nicidecum nu avem cea mai scăzută normă didactică din UE, ci suntem deja peste nivelul mediu.
Această lipsă de minime cunoștințe și nepăsare a premierului care a preluat portofoliul de la Educație în lipsă totală de înțelegere a sistemului, i-a înfuriat și mai tare pe profesori, după ce deja au anunțat că pregătesc greva generală, în toate confederațiile sindicale, iar blocarea anului școlar este aproape inevitabilă, în acest moment. Nu mai e o chestiune de „dacă”, ci de „când” va fi declanșată greva generală în educație, alegerea urmând să se facă între perioada simulărilor pentru examenele naționale, în primăvara acestui an, și cea a examenelor finale, la vară.
Federațiile din sănătate își sincronizează protestele
Într-o situație similară sunt și cadrele medicale. Federațiile sindicale Sanitas și Solidaritatea Sanitară au notificat Guvernul în legătură cu declanșarea grevei generale. După ce Sanitas a anunțat de săptămâna trecută declanșarea inevitabilă a grevei, Consiliul de Coordonare al Federației „Solidaritatea Sanitară” s-a întrunit pe 9 februarie și a decis notificarea Guvernului privind intenția de a declara greva generală în sectorul sanitar, împotriva politicilor economice și sociale ale acestuia. Cele două federații vor acționa simultan.
„Din punct de vedere juridic, motivul îl constituie proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor salariale cu 10% inițiat de Guvern, care ar determina pierderea unor drepturi salariale prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de sector sănătate. Greva este justificată suplimentar de seria amplă de pierderi salariale pe care le suferă angajații din sănătate, încă de anul trecut, care riscă să-i ducă până la sfârșitul acestui an la o scădere a salariilor reale cu aproximativ 30%. În discuție este efectul cumulat al mai multor factori: Inflația, care a determinat o scădere a salariilor reale cu aproximativ 10% doar anul trecut, urmând să se adauge cel puțin 5% în cursul acestui an; Eliminarea indemnizației de hrană, survenită la începutul acestui an pentru o bună parte dintre angajații din sănătate”, a transmis Solidaritatea Sanitară, ieri.
Sindicaliștii încă așteaptă un pas înapoi de la premierul Ilie Bolojan, iar dacă discuțiile cu Guvernul nu vor duce la exceptarea angajaților din sănătate de la reducerea cu 10% a cheltuielilor salariale sau dacă acesta nu-și onorează obligația legală de dialog, acțiunile de protest vor continua, etapizat, până la greva generală. Pașii legali sunt: Declanșarea strângerii semnăturilor pentru grevă, în toate unitățile sanitare publice din țară; Declararea grevei generale, după adoptarea actului normativ; Declanșarea grevei generale, în termenul prevăzut de lege.
Se consolidează bugetul, slăbind administrația
Și angajații din administrația publică locală au anunțat, ieri, pregătirile pentru greva generală. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) acuză Guvernul că tratează administraţia publică locală din mediul rural ca și cum ar fi „o zonă periferică a statului” și că vrea să „construiască un echilibru bugetar prin slăbirea comunităţilor locale”.
Ieri a avut loc și un protest al angajaților din primăriile comunelor, o grevă de avertisment, în intervalul orar 10.00-12.00, susținută și de FNSA. „Revendicările protestului de azi vizează corectarea unor măsuri legislative discriminatorii, subfinanţarea cronică a primăriilor de comune şi afectarea gravă a drepturilor salariaţilor. Dincolo, însă, de aspectele tehnice şi legislative, protestul colegilor noştri reprezintă o realitate dureroasă: administraţia publică locală din mediul rural funcţionează cu resurse insuficiente, cu responsabilităţi tot mai mari şi sub o presiune permanentă generată de subfinanţare”, a transmis FNSA.
Greva de avertisment a fost declanșată în urma adoptării unor măsuri abuzive, cu impact major asupra drepturilor salariaţilor, fără să se respecte dialogul social real - spun sindicatele. „Eliminarea autonomiei locale, prin norme adoptate inflexibil de guvern, fără a asigura o minimă dezbatere democratică și constituțională în Parlament, va avea ca efect imediat slăbirea sau chiar depopularea autorităților locale învestite cu prerogative de putere publică. Demonizarea și discreditarea continuă a personalului de la nivelul primăriilor de comună va duce, inevitabil, la distrugerea capacității de exercitare a competențelor de către autoritățile administrației publice locale situate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean. Satul se va rupe iremediabil de capitala atoateștiutoare și autoproclamată ca salvatoare a poporului!”, explică FNSA Alfa. Dacă nu se va reveni asupra deciziilor, și în administrație urmează pregătirile pentru declanșarea grevei generale.
Austeritatea nu aduce creștere economică
Tot ieri a transmis un mesaj Guvernului și Blocul Național Sindical (BNS), care cere să nu se sacrifice drepturile angajaților, explicând că măsurile de austeritate luate în România sunt contraproductive chiar și pentru UE, iar deciziile Executivului ar trebui să fie îndreptate către creșterea economică.
„Blocul Național Sindical (BNS), în solidaritate cu Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC), îl îndeamnă pe premierul României să fie vocea lucrătorilor români la Bruxelles și să susțină un curs nou care să respingă austeritatea și să prioritizeze investițiile legate de condiționalități sociale. În demersul BNS este accentuat și faptul că Europa nu își poate atinge obiectivele cu mâinile legate și este nevoie de un cadru de guvernanță economică revizuit care să permită statelor membre spațiul fiscal necesar pentru a proteja sistemele de protecție socială”, a transmis BNS, într-o scrisoare adresată premierului Bolojan.
Confederația i-a transmis premierului și un plan pentru creșterea economică: Investiții, nu tăieri - pentru a apăra și dezvolta producția economică și inovarea, asigurând totodată securitatea energetică și sprijinirea serviciilor publice, mai ales în contextul finalizării mecanismului NGEU; Condiționalități sociale stricte pentru fonduri publice: Orice investiție, schemă de sprijin sau subvenție din bani publici trebuie condiționată de respectarea contractelor colective de muncă și crearea de locuri de muncă de calitate.
De asemenea, BNS îi amintește premierului că resursele publice trebuie să sprijine doar companiile care oferă locuri de muncă de calitate și să excludă entitățile implicate în fraudă socială, dumping social sau evaziune fiscală.
Confederația se opune și dereglementării. „Ne opunem ferm agendei de «simplificare» care subminează standardele de muncă și protecția socială, pachetelor de dereglementare de tip «Omnibus», care nu vor aduce creștere economică, ci vor afecta negativ nivelul de protecție a lucrătorilor. Protejarea drepturilor fundamentale nu este o «povară administrativă», ci elementul care face din Europa o economie socială de piață funcțională. Abordarea «Made in Europe» bazată pe valori: Competitivitatea trebuie să însemne inovare și calitate, nu o «cursă spre minim» în ceea ce privește salariile sau condițiile de muncă. Această abordare trebuie să fie mai mult decât un concept geografic; ea trebuie să reprezinte ancorarea competitivității în standarde înalte și protejarea acestora la nivel global”, a mai transmis BNS.
O țară bogată investește în universități
Un mesaj similar a venit, ieri, și din partea studenților. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) îi amintește premierului că „Educația este un pilon important pentru dezvoltarea economică a unui stat, lucru dovedit inclusiv prin exemplele altor state care odată cu investițiile în educație au câștigat sume considerabile înapoi. Un astfel de exemplu este Regatul Unit al Marii Britanii, care, conform Universities UK, afirmă că pentru fiecare dolar investit în învățământul superior, alți 14 dolari se întorc în economia statului”.
Reprezentanții asociației spun că situația României, în privința investițiilor în sistemul de învățământ universitar „respectă o regulă simplă, anume aceea de a nu respecta legea” - anume necesitatea acordării unui buget adecvat educației, lipsit de austeritate, renunțându-se la intențiile de diminuare a fondurilor alocate învățământului superior și abrogându-se prevederile Legii nr. 141/2025 referitoare la acest domeniu.
Citește pe Antena3.ro
