Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest context, doi parlamentari USR propun înființarea unui Registru naţional al gravidelor şi mamelor minore, care va colecta mai multe informații despre acestea „în scopul asigurării serviciilor de protecţie socio-medicală, consiliere psiho-emoţională şi educaţie şcolară”. Pe de altă parte, prin această bază de date, se urmărește și o mai bună identificare a taților și a cazurilor de abuz sexual asupra fetelor. Pe termen mediu şi lung, Registrul ar contribui la prevenirea fenomenului „copii cu copii”, susțin inițiatorii proiectului de lege, pus în dezbatere la Senat.
Potrivit statisticilor Eurostat, în anul 2019, dintre cei 1.697 de copii născuţi în Uniunea Europeană (UE) de mame cu vârste sub 15 ani, 749 sunt din România şi reprezintă 44,1% din totalul european. În acelaşi an de referinţă, în UE, alți 96.976 de copii au fost aduși pe lume de mame cu vârste între 15-19 ani, iar 17.933 dintre ei (adică 18,49% din totalul european) au fost înregistraţi în țara noastră. Per total, rezultă că aproximativ două din zece (18,93%) mame minore la nivel european provin din România.
În privința fetelor care aduc pe lume copii în timp ce chiar ele sunt doar niște copii, adică înainte de a avea 15 ani, fenomenul nu pare să se fi îmbunătățit deloc în ultimii 30 de ani. Ba, din contră!
„În anul 1990, au fost înregistraţi 580 de născuţi vii de la mame cu vârsta sub 15 ani şi 47.326 de născuţi vii de la mame cu vârsta între 15-19 ani. Pentru anul 2020, statistica oficială românească raportează un număr de 668 născuţi vii de la mame cu vârsta sub 15 ani şi 15.898 de născuţi vii de la mame cu vârsta între 15-19 ani”, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), citate de inițiatorii proiectului amintit mai sus, în expunerea de motive.
Pe de altă parte, se arată în document, există o diferenţă uriaşă între datele statistice cu privire la numărul mamelor minore sub 15 ani şi numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor (conform Art. 220, Cod penal): „în Raportul de activitate al Ministerului Public (2020) apar doar 390 de inculpaţi, în condiţiile în care, pentru acelaşi an, fuseseră înregistrate 731 de mame minore sub 15 ani”.
Consecințe grave ale sarcinii la vârste mici
O sarcină în timpul adolescenței are consecinţe majore în viaţa mamelor minore, deoarece atrage după sine o serie de efecte socio-economice semnificative.
„Părăsirea timpurie a şcolii din cauza sarcinii şi a naşterii unui copil împiedică finalizarea unor cicluri educaţionale, ceea ce face mai dificilă găsirea unui loc de muncă mai târziu. Şomajul şi sărăcia în consecinţă vor afecta această categorie şi copiii lor. Cercetările arată că fenomenul este ciclic, reproducându-se în cadrul aceleiaşi familii, de la o generaţie la alta, cu instabilitate economică, socială şi sanitară”, spun inițiatorii proiectului. Conform unui studiu realizat de Oganizaţia Salvaţii Copii, circa opt din zece mamele minore abandonează şcoala.
Sarcina la adolescente poate duce, de asemenea, la un impact negativ asupra sănătăţii mintale, dat fiind faptul că mamele adolescente par să aibă un risc mai mare de depresie postpartum. Lipsa sprijinului familiei afectează în mod direct psihicul adolescentei, cauzându-i stări de frică, izolare şi depresie, fiindu-i compromisă astfel reintegrarea în societate.
De asemenea, multe adolescente însărcinate ajung la medic pentru prima dată în momentul nașterii copilului. Prin urmare, susțin inițiatorii, se impune crearea unei baze de date la nivel național a adolescentelor însărcinate, precum și a celor aflate în situație de risc, care va facilita acordarea imediată și diversificată a serviciilor necesare.
Ce va cuprinde Registrul mamelor minore
Propunerea legislativă pentru înființarea Registrului național al gravidelor și mamelor minore, precum și pentru modificarea și completarea Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, înregistrată zilele acestea la Senat, aparține deputatelor USR Monica-Elena Berescu și Oana Țoiu și a fost semnată de 28 de parlamentari de la mai multe partide politice.
„Se înfiinţează o platformă naţională, denumită Registrul naţional al gravidelor şi mamelor minore, prin intermediul căreia Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie în parteneriat cu Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, centralizează informaţiile cu scopul asigurării serviciilor de protecţie socio-medicală, consiliere psiho-emoţională şi educaţie şcolară a gravidelor/mamelor minore”, conform proiectului, iar Protecția Copilului va trebui să implementeze acest Registru în cel mult un an de la intrarea în vigoare a legii.
Concret, toate DGASPC-urile „au obligaţia de a completa în registrul naţional al gravidelor şi mamelor minore următoarele informaţii:
a) datele de identificare ale gravidelor/mamelor minore;
b) sarcinile survenite la minorii din sistemul de protecţie;
c) situaţia familială a gravidei/mamei minore;
d) informaţii cu privire la identitatea tatălui;
e) dacă au existat cazuri de abuz asupra copilului;
f) numărul copiilor mamei minore;
g) dacă au existat întreruperi ale cursului sarcinii prin avort spontan sau provocat;
h) dacă este luată în evidenţă de către un medic de familie;
j) prezenţa sau abandonul şcolar şi momentul părăsirii şcolii;
k) stadiul participării la cursurile opţionale de «Educaţie pentru sănătate»”.
„Aflarea identităţii taţilor”, în fișa postului asistentului social
În atribuțiile angajaților din cadrul serviciilor locale de asistență socială și protecția copilului vor intra, pe lângă altele, și: identificarea și monitorizarea gravidelor minore şi mamelor minore din comunitate și sesizarea DGASPC pentru ca adolescentele să fie luate în evidență; evaluarea situaţiei familiale; consilierea tinerelor cu privire dezvoltarea sarcinii şi la creşterea şi îngrijirea nou-născutului; evaluarea capacităţii părinţilor gravidei minore şi ai mamei minore de a oferi sprijinul material şi psiho-emoţional necesar.
Tot asistenții sociali se vor ocupa și de „aflarea identităţii taţilor”, iar în cazurile de suspiciune de abuz sexual, din cauza diferenţei de vârstă între gravidă/mama minoră sau a altor circumstanţe, de sesizarea organelor de poliţie.
Tablete și internet pentru continuarea studiilor online
Proiectul de lege stipulează că gravidelor şi mamelor minore trebuie să li se acorde sprijin pentru continuarea frecventării cursurilor şcolare. În acest sens, este prevăzută organizarea anuală „a unui program naţional dedicat reintegrării în sistemul educaţional a mamelor minore, pentru clasele V-XII, cu participare online, opţional pentru acestea, ca alternativă la cursurile de zi”, iar Ministerul Educaţiei „are responsabilitatea asigurării tabletelor, programelor software şi conectării la internet necesare derulării programului pentru flecare dintre beneficiare”.
Atât profesorii minorelor gravide, cât și medicii de familie ai acestora și pediatrii copiilor vor avea obligația, conform propunerii legislative, de a sesiza serviciul public de asistență socială din localitatea în care se află mama minoră sau adolescenta însărcinată, pentru acordarea unui sprijin adecvat.
Crearea acestui sistem centralizat de date, care va asigura o mai bună identificare a gravidelor şi mamelor minore, precum și a fetelor aflate la risc, alături de înfiinţarea unor servicii integrate în toate comunităţile vulnerabile, va avea un impact pozitiv, pe de o parte, în sensul protecţiei drepturilor gravidei şi mamei adolescente, inclusiv protecţia împotriva abuzurilor sexuale, iar pe termen mediu şi lung, susțin inițiatorii, ar preveni fenomenul „copii cu copii”.
83% dintre mamele minore abandonează şcoala, conform unui studiu realizat de Salvaţii Copiii.
