România își cucerește independența energetică, dar numai după 2030 

Cu toate acestea, lucrările pentru reactoarele 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă au stagnat aproape un deceniu. Între timp, prețurile estimate inițial pentru investiție au crescut constant, partenerul s-a schimbat, iar acum se discută ultimele detalii, pentru începerea construcției efective, dar nu mai devreme de anul 2024. Cu cele două reactoare funcționale, România ar câștiga o parte din independența energetică, dar peste încă un deceniu, cel puțin.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat, ieri, la negocierile de la Praga, pentru a discuta cu oficialii americani intrarea României în Programul Nuclear Civil. Primul pas este construirea reactoarelor 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă, care urmează să ajute România să-și câștige o parte importantă din independența energetică, pentru viitor. Discuțiile sunt în faza finală, dar nu se știe cât va costa, în noua situație de criză multiplă, pe toate piețele, nici când vor fi date în funcțiune cele două reactoare. Proiectul a mai fost pe agenda guvernelor anterioare, dar s-a renunțat la un parteneriat inițial cu China, pentru construirea reactoarelor, alegându-se un partener din SUA. Unul dintre principalii factori de decizie a fost chiar Virgil Popescu, în 2020, când era ministrul Economiei. Construirea celor două noi reactoare nucleare de la Cernavodă ar fi trebuit să înceapă cu zece ani în urmă, când s-a făcut și studiul de fezabilitate, dar proiectul a stagnat, apoi s-a schimbat partenerul. În acest moment, proiectul pare a merge deja în linie dreaptă și încă de la începutul anului trecut se anunța oficial că șantierul pentru construcția reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă s-ar putea deschide în 2024. 

S-a renunțat la China, pentru SUA

Construcţia este estimată la peste şapte miliarde de euro, iar studiul de fezabilitate inițial, din anul 2012, a fost actualizat, cu o serie de evaluări a conformării structurilor şi a proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară. Proiectul a stagnat, timp de șapte ani, până în 2020, când a fost schimbat partenerul din China cu altul din SUA. Istoria parteneriatului dintre Nuclearelectrica şi grupul chinez China General Nuclear Power Group (CGN) a-nceput în noiembrie 2015, prin semnarea unui memorandum pentru investiția de 6,5 miliarde de euro, pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar lucrările nu au înaintat, conform planificării inițiale. La jumătatea anului 2017, statul român a reluat negocierile cu CGN, iar valoarea estimată a proiectului era de 2,29 miliarde de lei, cu finalizare în anul 2025. Între timp, prețul a crescut constant și urmează să crească în continuare, iar construcția s-ar putea finaliza abia după 2030. Proiectul a fost reluat după ce guvernul Orban, prin ministrul Economiei, Virgil Popescu, a eliminat partea chineză, în anul 2020. Mai exact, în iunie 2020, Consiliul de Administraţie al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica S.A a fost mandatat să iniţieze procedurile privind încetarea negocierilor cu CGN, precum şi a efectelor juridice în ceea ce priveşte memorandumul de înţelegere încheiat în 2015 pentru construirea şi operarea unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă. Explicația pe care a dat-o ministrul Virgil Popescu a fost întârzierea lucrărilor, timp de șapte ani, dar și parteneriatul strategic al României cu SUA. „Avem un parteneriat strategic cu SUA, ţinem de el, ne respectăm partenerii. Suntem membri ai UE şi ai NATO. Lăsând la o parte acest lucru, cred că 7 ani de zile de când a început această colaborare cu compania chineză este suficient de mult ca să ne dăm seama că nu putem merge mai departe. Nu s-a avansat. Neavansându-se, nu putem să mai stăm încă șapte ani de zile să vedem ce se întâmplă. Ca să poată merge mai departe acea investiţie, Consiliul Concurenţei trebuia să ne notifice să ne spună dacă este concentrare economică sau nu. Dar nu aveau ce să mai notifice şi ne-au atras atenţia. Au trecut 7 ani. Comisia Europeană a închis notificarea României tocmai pentru că nu s-a mai progresat. Şi atunci ce rost mai avea să mai stăm?”, a declarat atunci ministrul.

Cresc prețurile și se decalează termenul de finalizare

Calculele financiare au fost făcute înainte de criza actuală care a afectat și materialele de construcții, iar prețurile sunt în continuă creștere, ceea ce înseamnă că România trebuie să-și asume, în acest context, un cost mult mai mare pentru construirea celor două reactoare nucleare. În plus, chiar dacă ar începe lucrările în anul 2024, așa cum este deja stabilit în proiect, punerea în funcțiune a celor două noi reactoare nu ar fi posibilă decât după 2030, ceea ce înseamnă că trebuie să fie luată în calcul lipsa independenței energetice, cel puțin în următorul deceniu. Potrivit declarațiilor de la jumătatea anului trecut ale lui Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, până la structurarea finală a proiectului şi mobilizarea de şantier, este nevoie de pregătiri foarte ample, astfel încât punerea în funcţiune a Unităţii 3 ar trebui să fie, conform PNIESC (Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice - n. r.), în jurul anului 2030-2031. Până atunci se vor parcurge mai multe faze premergătoare. 

Nuclearelectrica se află sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deţinând 82,4959% din acţiuni, Fondul Proprietatea - 9,0903% şi alţi acţionari - 8,4138%, după listarea la bursă a companiei. 

Reactoarele 3 și 4 sunt de tip CANDU 6, cu o putere instalată de câte 700 MW. Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România. 

Citește pe Antena3.ro

Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”

În cadrul Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a Acţionarilor (AGOEA) din 12 iunie 2020 s-a decis abrogarea Strategiei de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014), precum şi a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018). 

Minireactoarele nucleare încă nu s-au aprobat

În baza Acordului interguvernamental încheiat între România și Statele Unite pentru cooperarea în legătură cu Programul nuclear al României, semnat în decembrie 2020, pentru promovarea energiei nucleare de uz civil, s-a discutat și posibilitatea de a fi construite în România reactoare modulare, de mici dimensiuni, de tip SMR. Deocamdată a fost abandonată această soluție venită de la partenerul strategic, dar poate fi reluată oricând. În prezent, la nivel mondial se dezvoltă zeci de reactoare SMR, însă nu s-a construit încă unul și nici nu a fost acordată o licență în acest sens. NuScale este singurul reactor SMR care a primit certificarea de proiectare de la Comisia de Reglementare în domeniul Energiei Nucleare din Statele Unite (U.S. Nuclear Regulatory Commission). Conform datelor de la NuScale, costul se poate ridica la 3,5 miliarde de dolari pe gigawatt de energie.