România își face strategie anticancer

Realizarea unui registru național de cancer și a unui fond de inovație, care să ofere acces rapid la cele mai noi terapii, finanțarea suplimentară a investigațiilor medicale și stabilirea unui termen de numai 30 de zile de la suspiciune la diagnostic, se numără printre măsurile cuprinse în acest plan. O schimbare importantă este utilizarea testării genetice și a medicinei personalizate pentru prevenirea, screening-ul, diagnosticarea şi tratamentul cancerului. 

Cancerul a fost şi va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel naţional, cât şi la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature (30 - 69 ani) în 134 de ţări, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Această afecţiune este responsabilă de aproximativ 10 milioane decese la nivel global, în anul 2020. 

În Uniunea Europeană, în același an, au fost înregistrate 2,7 milioane noi cazuri de cancer şi 1,3 milioane decese cauzate de această maladie. Conform Globocan, în România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 noi cazuri de cancer (53.881 cazuri la bărbați şi 45.005 la femei) şi 54.486 decese (31.886 decese la bărbați şi 22.600 decese la femei). 

Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare: colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară.

Pe de altă parte, estimările World Cancer Report 2020 arată că atât incidenţa, cât şi prevalenţa bolilor oncologice sunt în creştere, astfel că, spun specialiștii, sunt necesare măsuri imediate pentru limitarea poverii bolii.

Măsuri pe cele 3 paliere: prevenție, diagnostic și tratament 

Proiectul de act normativ care urmează să transpună în legislaţia românească Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului (un document strategic elaborat de mai mulți medici, experţi în politici publice şi cu implicarea societăţii civile şi a asociaţiilor reprezentative de bolnavi oncologici) a fost inițiat de senatorul Nicoleta Pauliuc, deputatul Patriciu Achimaş-Cadariu, senatorul Adrian Streinu-Cercel, deputatul Nelu Tătaru, senatorul Laszlo Attila şi senatorul Laura Scântei și semnat de peste 170 de parlamentari din mai multe partide politice.

 Potrivit documentului, obiectivul principal al strategiei anticancer este „realizarea unui traseu bine stabilit şi standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri”. Există, de asemenea, trei tipuri majore de obiective pe care trebuie să le îndeplinească și care urmăresc pilonii Planului European de Combatere a Cancerului, aprobat în februarie 2021: prevenție, diagnostic timpuriu și tratament eficient. 

Strategie nouă pentru prevenirea bolii 

În vederea prevenirii cancerului, primul dintre obiectivele Planului este realizarea Strategiei naționale de promovare a conceptelor de prevenție a bolilor cronice netransmisibile și „neutralizarea pseudo-ştiinţei din social media care a devenit o reală problemă de Sănătate Publică”. 

Specialiștii care au elaborat Planul precizează că, în prezent, România nu are o astfel de strategie, deși mai multe tipuri de cancere pot fi prevenite într-o proporție foarte mare: cancerul de col uterin (100%), cancerul pulmonar, al cavităţii bucale şi al esofagului (90%), melanom şi cancer de stomac (75%), cancerul colorectal (55%). 

Elaborarea de materiale informative asupra tuturor aspectelor patologiilor (factori de risc, măsuri preventive, modalităţi de tratament, etc) explicate în limbaj colocvial în funcţie de vârsta şi capacitatea de înţelegere a pacienţilor și dezvoltarea unei identităţi online a spitalelor din România cu crearea de conținut relevant, explicit pentru categoriile identificate de pacienţi sau persoane cu risc (Website, YouTube, Blog, Podcast), sunt doar două dintre măsurile prevăzute pe acest palier al prevenției, pe care Ministerul Sănătății trebuie să le implementeze în următorii 2 ani. 

Campanii de informare în școli despre infecția cu HPV 

Realizarea unei reţele interconectate la nivel naţional şi sistemele de conectare în reţea ale Uniunii Europene, măsurarea factorilor de risc asociaţi cu apariţia cancerului și implementarea medicinei personalizate sunt alte obiective legate de prevenție. 

Chiar din 2023, vor fi făcute, de exemplu, campanii pentru conştientizarea riscului expunerii zilnice la poluare, campanii de informare, începând cu grădiniţele, asupra efectelor nocive ale radiaţiilor ultraviolete și a protectoarelor SPF, iar în şcoli, licee și facultăţi vor fi introduse materiale informative asupra consecinţelor abuzului de alcool și asupra infecţiei cu virusul papiloma uman (HPV). 

Medicina personalizată, esențială în managementul bolii

O schimbare importantă adusă de acest Plan este utilizarea medicinei personalizate pentru prevenirea, screening-ul, diagnosticarea şi tratamentul cancerului. 

„Medicina personalizată se referă la un model medical care foloseşte caracterizarea fenotipurilor şi genotipurilor persoanelor (de exemplu, profilare moleculară, imagistică medicală, date despre stilul de viaţă) pentru elaborarea strategiei terapeutice potrivite pentru persoana potrivită la momentul potrivit şi/sau pentru a determina predispoziţia la o boală şi/sau pentru a oferi în timp util o prevenţie specifică”, conform documentului.

În Planul European de Combatere a Cancerului, se precizează că este esențială pentru managementul cancerului: „Medicina personalizată - adaptată situaţiilor şi nevoilor individuale - a schimbat radical prognosticul pacienţilor cu cancer.(...) Combinaţia inteligentă dintre datele privind sănătatea şi noile tehnologii răspunde dezvoltării exponenţiale a medicinei personalizate, care devine un instrument puternic de abordare a cancerului prin strategii de prevenire şi tratament personalizate, astfel încât pacienţii să primească terapiile care funcţionează cel mai bine pentru ei şi să nu se irosească bani pe tratamente folosind principiul încercare-eroare”.

Diagnostic în cel mult 30 de zile, tratament în maximum 60

Deși este cunoscut faptul că, în majoritatea afecțiunilor oncologice, un diagnostic timpuriu poate face diferența dintre viață și moarte, în România nu există un traseu al pacientului, adică un standard cu privire la nevoia de îndrumare a pacienţilor între sistemele de îngrijire - medicină generală, de specialitate, investigaţii medicale avansate, îngrijire la domiciliu, studii medicale experimentale – și nici termene pentru diagnosticarea bolnavilor. 

Prin urmare, noul Plan stipulează realizarea unui traseu standardizat pentru pacientul oncologic, astfel încât diagnosticul să poată fi pus în maximum 30 zile de la prima suspiciune. 

În cazul unei suspiciuni de cancer, medicul de familie va putea recomanda, spre exemplu, investigaţii clinice şi paradinice, cum ar fi ecografii, CT, RMN, precum şi investigaţii exploratorii invazive (bronhoscopie, colposcopie, EDS, colonoscopie, mamografie etc.) și va fi eliminată necesitatea unor bilete de trimitere succesive. Adică, un bilet iniţial de CT/RMN/orice investigaţie va fi valabil pentru toate viitoarele monitorizări ale pacientului oncologic ori de câte ori protocoalele terapeutice recomandă o monitorizare regulată de tipul respectiv.

Totodată, va fi introdus prin această lege un termen de 60 zile de la suspiciune până la iniţierea tratamentului (perioadă în care se va face bilanţul pacientului, adică stadializare şi evaluare status biologic). Revizuirea plafonului de contractare cu furnizorii de investigaţii medicale și programare prioritară la consultaţii şi explorări (listă de aşteptare separată pentru pacientul oncologic) se regăsesc printre măsurile prevăzute în strategie pentru stabilirea rapidă a diagnosticului. 

Introducerea testării genetice 

În prezent, nu există un program şi nici un protocol de testare genetică la nivel naţional pentru biomarkerii validaţi pentru diagnosticul de precizie al cancerului. „Testarea, când se realizează, se face pe baza voucherelor companiilor farmaceutice, corelate cu prescrierea medicamentelor din portofoliu. Consecinţa este că testarea nu este reflexă şi nu toţi pacienţii sunt testaţi, conform ghidurilor internaționale, înainte de a se iniţia terapia”, se arată în document.

Noul Plan prevede „decontarea testării imunohistochimice şi genetice pentru identificarea corectă a tipului histopatologic tumoral şi a mutaţiilor genetice”.

Strategia prevede și realizarea unui registru naţional de cancer funcţional, cu subregistre pentru toate localizările, precum şi implementarea dosarului electronic al pacientului, în acord cu spaţiul european de date medicale.

Tratament inovativ și plan nutrițional 

În ceea ce privește tratamentul, acesta va fi îmbunătăţit prin: introducerea terapiilor inovative; actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală şi a protocoalelor terapeutice; standardizarea comitetelor multidisciplinare (tumor boards); medicina personalizată.

Se are în vedere crearea unui Fond de Inovaţie în sănătate și realizarea unui mecanism de decontare a tuturor medicamentelor inovative, astfel încât să se reducă timpii de acces al pacienților oncologici la aceste terapii noi.  „Acest fond este veriga lipsă a sistemului de compensare din România. Fondul poate oferi pacienţilor acces la cele mai noi terapii, pentru afecţiuni fără alternativă terapeutică modernă şi eficientă, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi până la includerea în rambursare prin actualizarea Hotărârii de Guvern nr. 720/2008”, se precizează în document. 

Introducerea unor servicii de psiho-oncologie (spre exemplu: contracte de colaborare cu psihologi şi cabinete de psihoterapie adaptate grupei de vârstă, stării şi condiţiei pacientului), onconutriție (plan nutriţional care să ţină cont de fiecare stadiu al tratamentului în care se află pacientul) și oncofertilitate (crearea unor centre pentru conservarea fertilităţii).
Proiectul de lege va merge la Camera Deputaților, care este cameră decizională. 

Strategia adoptată, ieri, de senatori are în vedere o iniţiativă prin care să se asigure accesul rapid la servicii de depistare, diagnosticare, tratament şi îngrijire în cazul cancerelor pediatrice. 

Conform propunerii legislative, Ministerul Sănătăţii este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea cancerului.

Bani de la bugetul de stat. Sumele necheltuite nu vor fi luate înapoi la rectificări

Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România va fi finanţat în principal de către Ministerul Sănătăţii de la bugetul de stat, cu un buget anual minim stabilit prin lege, începând cu anul 2023. „Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de prevenţie la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate”, se arată în proiectul legislativ.

Sumele rămase necheltuite în anul în curs sau în perioada de implementare vor fi reportate pentru anul următor și, important de precizat, „nu pot face obiectul unor rectificări negative, cu excepţia unei situaţii de forţă majoră ce impune suplimentarea sumelor destinate exclusiv tratamentului curativ de cancer”. 

Totodată, fondurile pentru decontarea serviciilor şi investigaţiilor medicale prevăzute în acest Plan vor fi alocate de la bugetul de stat distinct de cele pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate ori pentru alte programe naţionale curative sau de prevenţie. 

De asemenea, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Sănătăţii împreună cu CNAS vor trebui să creeze un fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienților acces rapid la cele mai noi terapii.

Normele de aplicare a legii şi de implementare a Planului de combatere a cancerului urmează să fie elaborate de Ministerul Sănătăţii, împreună cu fiecare minister care are reţea medicală, și aprobate prin HG în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii.