România, în fața crizei mondiale: angajați puțini, cu salarii mici și jupuiți de stat

O analiză de ultimă oră, făcută de experții Syndex România, la solicitarea confederației sindicale „Cartel Alfa”, arată vulnerabilitățile țării noastre, în situația unei crize economice. 

Avem un grad de angajare mai mic decât cel al mediei UE, mai puțini tineri și mai puține femei pe piața forței de muncă, în comparație cu celelalte țări europene, dar rămânem cu cea mai mare fiscalizare pe muncă. Toate acestea sunt dezavantaje care trag în jos economia României, mai ales în cazul declanșării unei noi crize mondiale – ale cărei premise deja se configurează, în contextul mondial actual. Studiul arată care sunt și cum ar trebui să fie abordate vulnerabilitățile pieței forței de muncă, pentru a se evita o situație mult mai gravă, în viitor. Studiul a fost realizat de experții Syndex România ca analiză comprehensivă a evoluțiilor pieței muncii din România, abordată din perspectiva directă a lucrătorilor, în contextul provocărilor economice majore, al inflației și al măsurilor de austeritate guvernamentale anunțate pentru anul 2025 și perioada ulterioară.

Din studiul „Piața Muncii din România – o analiză din perspectiva lucrătorilor”, lansat de Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”, reiese regresul pieței muncii și vulnerabilitățile structurale. Rata ocupării forței de muncă în România este de 63,8%, comparativ cu media europeană de 70,8%. Într-un context european marcat de dezindustrializare și competiție globală intensă, România are nevoie de o piață a muncii echitabilă, bazată pe negocieri colective robuste și investiții în capital uman, nu pe politici de austeritate lipsite de viziune. 

Studiul realizat de Syndex România mai arată cum categoriile vulnerabile sunt disproporționat afectate: tinerii au înregistrat o scădere de 6,9 puncte procentuale, persoanele cu educație scăzută – de 9,5 puncte procentuale, iar femeile – de 2,7 puncte procentuale, România fiind practic singura țară din Uniunea Europeană cu un declin al ocupării feminine. 

Probleme sunt și în legătură cu salarizarea: deși salariul minim pe economie a crescut constant, de la un an la altul, în ultima perioadă, iar salariul mediu a crescut, la rândul lui, există o disproporționalitate dată de numărul foarte mare de contracte de muncă pe salariul minim – peste 1 milion, foarte multe alte contracte pe salarii apropiate de cel minim – peste 2,5 milioane -, în timp ce contractele de muncă pe salariul mediu sau peste acest nivel sunt foarte puține. De asemenea, avem cea mai mare fiscalizare a muncii din Europa, semnalată ca vulnerabilitate și de OCDE, dar Guvernul nu a luat nicio măsură pentru scăderea acesteia.

„În domeniul salarial, evoluțiile sunt contradictorii. Deși salariile medii au crescut peste ritmul inflației, inegalitățile salariale s-au accentuat, iar măsurile de austeritate riscă să încetinească ritmul viitoarelor majorări”, arată studiul Sydex comandat de CNS „Cartel Alfa”. 

Toate guvernele au ignorat analiza OCDE

Din acest punct de vedere, și altă mare confederație sindicală a cerut Guvernului scăderea fiscalizării muncii, încă din octombrie 2024, în baza unui studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) - organizație la care țara noastră se pregătește să adere. Blocul Național Sindical cerea Guvernului să nu mai pună în cârca angajaților români cea mai mare parte din colectarea banilor pentru bugetul statului, arătând că România se bazează pe banii pe care-i ia de la toți cei care muncesc, în loc să ia mai mulți bani de la firme. Conform unui studiu făcut de BNS, pe baza raportului din primăvară al OCDE, statul a colectat, în 2023, din contribuțiile salariaților aproape dublu față de ceea ce a încasat din TVA și de 6 ori mai mult decât din impozitul pe profit al firmelor. 

De asemenea, studiul OCDE arăta că în 2023, în România, încasările din contribuții aplicate pe venitul salariaților au reprezentat de 4 ori suma totală a încasărilor din impozite pe salarii și pe venit, de 5,5 ori mai mult decât toate încasările din impozitul pe profit și de 1,5 ori mai mult decât suma încasărilor totale din TVA. Situația nu s-a schimbat, până în prezent, actualul guvern bazându-se tot pe fiscalizarea muncii, pentru colectarea banilor la bugetul statului.

BNS a calculat, pe baza raportului lansat de OCDE pentru România, că statul se bazează, în ultimii ani, pe banii celor care muncesc, nicidecum pe impozitele care li se aplică firmelor, deși cea mai eficientă soluție pentru creșterea economică ar fi reducerea fiscalității pe muncă. Nivelul contribuțiilor sociale din România transformă fiscalitatea muncii într-una excesivă: reținerile/contribuțiile obligatorii către stat din salariile angajaților au ajuns să reprezinte aproximativ 43% din câștigul salarial mediu brut, doar circa 57% fiind suma netă ce rămâne salariaților. 

Din 2023, salariul net este mai mic decât în celelalte țări UE, iar în România, contribuțiile reprezintă 37,5% raportat la toate încasările din venituri fiscale, în timp ce media statelor OCDE sau aspirante OCDE este de 24,3%. Structura disproporționată a nivelului contribuțiilor raportat la încasările efective din impozite și taxe este relevată și de tabloul încasărilor din taxe versus contribuții sociale. „Ponderea lor față de veniturile din taxe este mult mai mare decât în statele OCDE. Datele centralizate la nivelul OCDE arată că România se află pe poziția 6 din 37 de economii studiate ca dimensiune a încasărilor din contribuții sociale față de veniturile fiscale.

Inflația, susținută de politicile economice greșite

Toate aceste avertismente au fost ignorate de guvernele din ultimii ani, iar actualul executiv merge mai departe cu fiscalizarea excesivă a muncii. Studiul actual, realizat de Sydex România și Cartel Alfa, subliniază faptul că inflația cumulată în perioada 2021-2025 atinge 45,8% în România – cea mai ridicată din Uniunea Europeană în anul 2025 –, fiind determinată, în mare măsură, de majorarea TVA și liberalizarea prețurilor la energie. 

Studiul recent mai arată că politica salariului minim respectă doar parțial prevederile Directivei Europene privind salariile minime adecvate, iar nivelurile actuale ale productivității și costurilor forței de muncă permit creșteri sustenabile, contrar afirmațiilor oficiale. „Cu privire la negocierile colective, intrarea în vigoare a Legii Dialogului Social în 2023 a generat efecte pozitive, precum apariția contractelor colective sectoriale în mediul privat și o ușoară creștere a ratei de acoperire la nivel de unitate, însă România rămâne sub pragul de 50%, departe de obiectivul european de 80%”, se menționează în studiul Sydex Românie. 

Analiza vulnerabilităților legate de situația de pe piața forței de muncă este făcută în contextul economic global și european extrem de turbulent, marcat de pandemia de COVID-19, de explozia prețurilor la energie și alimente în perioada 2021-2023, de impactul conflictului din Ucraina și de concurența intensă provenită dinspre China în domenii precum vehiculele electrice și inteligența artificială. La nivel european, se constată un declin industrial accentuat, Germania – principalul motor economic al continentului – înregistrând scăderi de producție de până la 20% în sectoare cu consum ridicat de energie, precum siderurgia și industria chimică. 

De asemenea, costurile energetice din UE sunt de trei până la patru ori mai mari decât în SUA, ceea ce subminează competitivitatea europeană, iar România este strâns legată de lanțurile valorice vest-europene, prin exporturi și investiții străine directe, astfel încât economia țării noastre resimte aceste evoluții: producția industrială nu și-a revenit la nivelurile prepandemice, iar prognozele indică o stagnare economică în intervalul 2024-2026. 

Lipsește strategia de relansare economică

CNS „Cartel Alfa” subliniază faptul că au fost foarte puține măsuri guvernamentale în acest domeniu, după 2020, iar acestea sunt „vagi și incoerente” „Acest studiu reprezintă nu doar un diagnostic riguros, ci și un fundament solid pentru acțiuni concrete. Măsurile de austeritate anunțate pentru 2025 lipsesc o strategie clară de relansare economică, accentuând dezechilibre precum deficitul bugetar cronic, dependența de economia germană aflată în dificultate și absența investițiilor în tehnologie. CNS Cartel Alfa se angajează să transforme aceste concluzii în inițiative practice: consolidarea negocierilor colective, apărarea drepturilor salariale și mobilizarea la nivel național pentru politici care să prioritizeze lucrătorii”, a declarant Bogdan Hossu, președinte Cartel Alfa. Studiul este disponibil în format electronic gratuit pe site-ul CNS „Cartel Alfa” și invită sindicatele, patronatele, autoritățile publice și societatea civilă la un dialog constructiv.

Studiul a fost realizat în cadrul unui proiect european cofinanțat din Fondul Social European Plus (FSE+) https://www.cartel-alfa.ro/ro/proiect-cap-85/

Citește pe Antena3.ro

Antimoniul, metalul critic pentru apărare, descoperit în abundență în Europa de Est: Laboratoarele din România confirmă zăcământul