Şapte milioane de € căzute în zeci de gropi

Drumul Naţional 5 se pretinde european şi chiar face parte din Coridorul Pan European IX care face legătura cu Bulgaria, Turcia, Albania şi Grecia. El străbate comuna Adunaţii Copăceni pe o lungime de patru kilometri. Este tranzitat zilnic de 20.000 de maşini şi are tot atâtea gropi. Are un proiect de reabilitare din anul 2000, dar nu are noroc.

După două licitaţii şi renegocieri, nouă ani mai târziu, pentru reabilitarea DN 5 şi construcţia bypass-ului s-au alocat fonduri de peste şapte milioane de euro.

În Adunaţii Copăceni, comună aflată la 20 de kilometri de Bucureşti, traficul este un soi de raliu printre gropi. Tone de praf, zeci de mii de maşini, nervi întinşi la maxim şi zeci de caverne neprietenoase. Intrarea în Adunaţii Copăceni este semnalizată de un panou cu steagul Uniunii Europene. Drumul nu este însă deloc european. Miile de maşini care străbat comuna în drumul lor spre graniţa cu Bulgaria au de trecut un adevărat test de anduranţă.

Totul în schimbul taxelor plătite de contribuabilul român! Raliul printre gropi poate transforma cu uşurinţă un navetist în pilot de curse. Localitatea poate fi străbătută în mai puţin de cinci minute, dar calvarul gropilor fără fund ridică timpul traversării lui, astfel încât excursia durează o veşnicie.

Singurii care se declară mulţumiţi de starea deplorabilă a drumului par să fie băieţii care au un service auto chiar la intrarea în comună: "La noi nu e criză cu gropile astea! Ne merge bine, nu vedeţi cum este drumul?", ne aruncă replica unul dintre mecanici. Ceva mai încolo, un bărbat povesteşte cum se întreţin gropile în comuna lui:

"Eu locuiesc în Adunaţii Copăceni de 30 de ani. În ultimii şapte ani, nu s-a mai mişcat un deget pentru reabilitarea carosabilului. Cei de la Gecor, care se ocupă cu întreţinerea lui, pun nisip în gropile de pe drum. I-am rugat să îmi repare şi mie groapa din faţa prăvăliei şi au spus că nu aparţine carosabilului. Nu au făcut nimic, iar reparaţiile pe care le-au mai cârpit pe ici, pe colo au fost de ochii lumii. Au aruncat cu lopata apă şi nisip în gropi! Suntem sătui şi nu am cuvinte să vă spun cât de greu este să circuli cu maşina prin localitatea asta", ne-a explicat bărbatul.

ÎNTREŢINERE-FANTOMĂ
Primarul comunei, Ion Tache, a explicat la rându-i cum stă treaba cu zecile de mii de gropi şi cu întreţinerea drumului. Astfel, firma Gecor, cea care a câştigat licitaţia multianuală pentru întreţinerea DN 5, ar trebui să aibă grijă şi de porţiunea din Adunaţii Copăceni. "Am făcut 11 sesizări către Ministerul Transporturilor. Din punctul meu de vedere, firma Gecor nu respectă întru totul contractul de întreţinere pentru porţiunea aceasta. În acest moment, ceea ce mă preocupă cel mai tare este însă reabilitarea drumului.

De această operaţiune se va ocupa SC Romstrade SRL. Din câte am înţeles, imediat ce vor primi ordinul de variaţie (n.r. - ordin prin care se fac ajustări la contractul iniţial) vor începe lucrările", a explicat Ion Tache, primarul comunei. Pe de altă parte, reprezentantul Gecor, Gheorghe Cusă, suţine că porţiunea din comuna giurgiuveană nu revine firmei pe care o reprezintă. "Noi am câştigat licitaţia multianuală de la kilometrul 7,5 la 23. Între kilometrii 20 şi 23 se găseşte porţiunea de drum care străbate Adunaţii Copăceni. De această porţiune noi nu răspundem.
Este problema celor de la Romstrade", a precizat Cusă.




UN ALT CONTRACT
Scenariul din Adunaţii Copăceni nu are mulţi actori: un drum naţional care trebuia reabilitat de acum patru ani, când a avut loc prima licitaţie şi au venit primii bani europeni, o variantă ocolitoare care ar fi trebuit la rându-i finalizată în 2005, două firme, una care reabilitează şi alta care întreţine drumul, şi mii de maşini şi şoferi nemulţumiţi.

Ultimul contract pentru reabilitarea celor patru kilometri din Adunaţii Copăceni ai DN 5 a fost câştigat în 2007 de SC Romstrade SRL. Firma a preluat un proiect mai vechi, care a fost realizat în funcţie de cerinţele anului 2000. În nouă ani, nevoia de materiale şi datele şantierului s-au transformat uimitor. "În câteva săptămâni sper să ne apucăm de treabă.

Noi aşteptăm în acest moment perfectarea hârtiilor economice de către CNADNR. Cum vorbim despre un proiect ISPA, traseul actelor este unul mai dificil. În anul 2000 erau prevăzuţi doar 4 cm de uzură, acum trebuie să modificăm toate cantităţile. Drumul s-a degradat între timp foarte tare, astfel încât cifrele s-au modificat simţitor. Noi o să intrăm pe şantier imediat ce vom fi în legalitate şi vom primi banii de la compania de drumuri", a precizat pentru Jurnalul Naţional Francisc Bidiga, inginer SC Romstrade SRL.

S-A DUBLAT SUMA
În urmă cu şapte ani, statul român a mai încercat să reabiliteze cei patru kilometri de drum din comuna giurgiuveană. Încercarea a eşuat lamentabil, iar în acest moment suma necesară lucrării aproape că s-a dublat. Astfel, în 2002 s-a semnat contractul cu Max Bogl & CCCF pentru construcţia unei variante ocolitoare cu o lungime de opt kilometri şi reabilitarea celor patru kilometri de drum.

Valoarea contractului s-a ridicat la acea vreme la suma de 4,8 milioane de euro. Pentru întârzierea emiterii ordinului de începere a lucrărilor şi pentru rezilierea de beneficiar a contractului cu antreprenorul s-au plătit penalizări de statul român în valoare de 220.000 de euro. Contractul trebuia finalizat în 2005, dar în loc de finalizare, în luna iulie a anului 2005 s-a consfinţit rezilierea acestuia.




Doi ani mai târziu, la 8 octombrie 2007, contractul este atribuit prin licitaţie firmei Romstrade, care se angajează să îl execute pentru 7.922.103,64 de euro. "CNADNR SA are în administrare, în interiorul localităţii Adunaţii Copăceni, un sector al DN 5. Acesta urmează a fi reabilitat în cadrul contractului «Construcţia variantei de ocolire Adunaţii Copăceni şi reabilitarea drumului existent prin Adunaţii Copăceni», contract semnat la data de 8.10.2007 cu firma SC Romstrade SRL.

Contractul, având o valoare de 7.922.103,64 de euro, are ca termen de finalizare sfârşitul lunii iulie a anului în curs. Lucrările prevăzute a fi executate pe acest sector de drum, în cadrul contractului de reabilitare, constau în reparaţii ale sistemului rutier existent, frezarea îmbrăcăminţii asfaltice degradate, colmatarea fisurilor, aşternerea unui strat de rezistenţă şi de reprofilare din binder de criblură, aşternerea unui strat de uzură din mixtură asfaltică", se precizează în răspunsul Biroului de presă al CNADNR trimis Jurnalului Naţional.

Concluzia este cât se poate de simplă: în doi ani, suma necesară construcţiei bypass-ului şi reabilitării celor patru kilometri aproape că s-a dublat.


Sebeşul va avea în sfârşit centură ocolitoare
Oraşul din judeţul Alba este străbătut de DN7, unul dintre cele mai aglomerate drumuri ale României. Soluţia pentru descongestionarea traficului din Sebeş a fost identificată prin realizarea unei rute ocolitoare în partea de sud-vest a municipiului, limitele date fiind între Cimitirul Petreşti şi ieşirea la Drumul Naţional Sebeş - Deva. Aceasta este varianta care a mai fost discutată în CL Sebeş şi pentru care au fost alocaţi bani în vederea proiectării şi achiziţionării mai multor terenuri ce trebuie expropriate.

Ruta ocolitoare va avea o lungime de circa şapte kilometri, va lega DN 1 de DN 7 şi va cuprinde mai multe drumuri existente în zonă. După finalizare va fi încadrată în categoria drum naţional cu două benzi. "Au fost discutate trei variante, însă cea pentru care s-a convenit e şi cel mai uşor de pus în practică, având în vedere că pe traseul ei sunt foarte puţine zone care trebuie expropriate.

Cel mai probabil săptămâna viitoare, un director din Ministerul Transporturilor se va deplasa în Alba pentru a studia pe teren soluţia propusă de noi şi avem speranţa ca până la sfârşitul anului această rută ocolitoare să devină funcţională", a declarat deputatul de Alba Clement Negruţ, după o întâlnire cu ministrul Radu Berceanu.

Drumul de ocolire a Sebeşului va prelua o parte din traficul greu care în prezent sufocă centrul municipiului. Adjunctul şefului Poliţiei municipiului Sebeş, subcomisarul Sorin Finta, a precizat că, în medie, localitatea de la intersecţia DN 1 cu DN 7 este tranzitată zilnic de circa 45.000 de autovehicule, în unele intervale orare circulaţia fiind practic paralizată. (Lucian Dobrater)