Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Concret, expertiza medico-legală nu va mai fi realizată exclusiv de medicii legiști, ci va include obligatoriu și un medic specialist din domeniul vizat de anchetă, potrivit unui proiect de lege depus recent la Parlament. Potrivit iniţiatoarei, măsura vine atât în beneficiul medicilor, care au nevoie de prevederi clare şi proceduri temeinice, cât şi al pacienţilor şi al aparţinătorilor.
Evoluția continuă a medicinei „impune adaptarea mecanismelor judiciare la complexitatea crescândă a cazurilor de eroare medicală”, spune inițiatoarea proiectului, care susține că măsura propusă vine atât în beneficiul medicilor, care au nevoie de prevederi şi proceduri clare, cât şi al pacienţilor şi al aparţinătorilor.
Proiectul de lege pus, recent, pe masa senatorilor, este inițiat de deputata USR Oana Murariu și semnat de alți 24 de parlamentari din aceeași formațiune politică și vizează modificarea Legii Sănătății (L. nr. 95/2006) prin schimbarea procedurii de stabilire a malpraxisului medical în România.
Principala modificare introdusă este obligativitatea implicării unui medic specialist în domeniul vizat de cazul de malpraxis, atunci când instanța dispune efectuarea unei expertize medico-legale.
„În cazul în care instanța dispune efectuarea unei expertize medico-legale în vederea stabilirii răspunderii civile profesionale pentru cazurile de malpraxis, aceasta va fi efectuată de către instituția medico-legală competentă, cu participarea obligatorie a unui specialist în specialitatea vizată de cazul analizat”, prevede noul articol introdus în lege. Potrivit documentului legislativ, specialistul respectiv va „depune concluzii motivate în raportul de expertiză”.
Această schimbare vine să corecteze o practică actuală în care expertizele sunt realizate în principal de medici legiști, fără implicarea directă a unui specialist din domeniul medical specific cazului (de exemplu, neurochirurgie, oncologie, cardiologie, stomatologie sau farmacie).
Specialistul, ales aleatoriu și din altă zonă
Pentru a evita suspiciunile de influență sau conflicte de interese, proiectul legislativ introduce și un mecanism de selecție:
„Specialistul este numit de instanță, în mod aleatoriu, dintre experții medicali (...) care își desfășoară activitatea pe raza unei alte curți de apel decât cea în care a avut loc actul de malpraxis”, stipulează proiectul legislativ.
Altfel spus, medicul specialist nu va avea legături directe cu zona în care s-a produs cazul analizat, ceea ce ar trebui să crească imparțialitatea expertizei. Important de precizat este că există o listă națională de experți medicali, în fiecare specialitate, pentru fiecare județ și pentru Capitală, listă aprobată de Ministerul Sănătății, la propunerea Colegiului Medicilor din România.
Totodată, proiectul de lege permite și părților implicate să ajungă la un acord privind numirea specialistului.
Instanțele au nevoie de opinii „fundamentate științific”
Inițiativa legislativă vine pe fondul criticilor repetate venite inclusiv din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a semnalat deficiențe în modul de realizare a expertizelor medico-legale – element esențial în astfel de procese, explică inițiatoarea proiectului.
Potrivit acesteia, România a fost condamnată în mai multe rânduri la CEDO, din cauza modului defectuos în care sunt administrate probele în cazurile de malpraxis, fiind amintite și două dintre cazurile celebre: Elvira Codarcea contra România și Eugenia Lazăr contra România.
„În prezent, expertiza medico-legală este realizată de medicii legiști din instituțiile de medicină legală, care au o specialitate distinctă de cea a personalului medical al căror pretins act de malpraxis a fost reclamat. Or, evoluția continuă a medicinei și a științelor medicale, precum și gradul tot mai ridicat de specializare, impun adaptarea mecanismelor judiciare la complexitatea crescută a cazurilor de eroare medicală. Asigurarea unei justiții corecte și echitabile presupune existența unor garanții procesuale adecvate, care să permită instanței o evaluare completă, riguroasă și fundamentată științific a situațiilor supuse judecății”, se arată în expunerea de motive.
Mai multă rigoare și încredere
Inițiatorii proiectului susțin că modificările vor avea mai multe efecte pozitive:
-
creșterea calității actului de justiție;
-
reducerea riscului de erori judiciare;
-
consolidarea încrederii publicului în sistem;
-
protejarea drepturilor pacienților și medicilor.
În plus, specialistul va avea obligația de a formula concluzii motivate în raportul de expertiză, ceea ce ar oferi instanței o bază mai solidă pentru decizie.
Pe de altă parte, în propunerea legislativă sunt luate în calcul și situațiile în care nu poate fi găsit un specialist disponibil sau compatibil:
„În cazul în care, din motive obiective, este imposibilă obținerea unui punct de vedere al unui specialist, expertiza medico-legală va fi realizată în lipsa acestuia”, conform documentului.
Această prevedere are rolul de a evita blocarea proceselor, explică inițiatoarea, în expunerea de motive.
Colaborarea dintre medici legiști și specialiști există deja în practică, însă este opțională. Practic, proiectul transformă această practică într-o regulă.
Problemele semnalate de medici în cazurile de malpraxis
Evaluarea unei posibile culpe medicale de către medicii legiști, nu de specialiști din aceeași specialitate cu cel acuzat, este considerată o problemă majoră, deoarece medicina este prea vastă pentru ca un legist să cunoască absolut totul despre o anumită specialitate. Prin urmare, apar:
- Expertize contestate frecvent. Mulți medici reclamă că expertizele medico-legale nu reflectă corect realitatea clinică.
- Lipsa de predictibilitate. Deciziile instanțelor pot varia semnificativ de la caz la caz, în lipsa unor evaluări uniforme și aprofundate.
- Presiune profesională și psihologică. Teama de procese de malpraxis determină uneori medicii să practice medicina defensivă.
- Durata mare a proceselor. Cazurile de malpraxis pot dura ani, timp în care medicii rămân sub presiune profesională.
- Lipsa unor standarde clare de evaluare. Fără implicarea specialiștilor, stabilirea culpei medicale poate fi imprecisă sau incomplet fundamentată.
Citește pe Antena3.ro
