Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Profesorul doctor Vlad Ciurea ne mai azi face o dezvăluire, un fapt remarcat în ani mulți de observații și studii asupra „calculatorului” omenesc: „Vă închipuiți că și creierul se atrofiază? Acest organ trebuie să funcționeze. Și funcționează la persoanele cele mai inteligente cu 30 la sută. Cealaltă parte se odihnește, ca să preia din activitate. Dar noi dacă nu folosim creierul, îl limităm. Ca să gândești un anumit lucru, trebuie să se aprindă niște luminițe, doar că noi am uitat să mai gândim. Iar dacă nu gândim, nu memorăm, dacă nu memorăm, am uitat să scriem, am uitat să vorbim, am uitat chiar să parlamentăm”.
Creierul, ca orice alt organ, se atrofiază dacă nu faci sport, nu alergi un pic, dacă nu faci gimnastică. „Ceea ce este foarte grav”, punctează medicul chirurg, care completează: „Nu trebuie să fim dependenți de domnul ăsta pe care toată lumea îl folosește de parcă ar fi Dumnezeu și pe care-l cheamă Google. Trebuie să contribuim și noi cerebral, altfel uităm să folosim scrisul, uităm să formulăm fraza și ne trezim că nu mai știm să explicăm coerent ceva celorlalți din jur”.
Noi ne facem copiii autiști
Aceeași problemă se înregistrează și în cazul copiilor. Ca să ne mai eliberăm din „strânsoarea” lor de zi cu zi, le punem un telefon sau o tabletă în mână și răsuflăm ușurați. Nimic mai greșit, consideră neurochirurgul, care a operat zeci de mii de pacienți pe creier, de la bebeluși de câteva zile până cele mai venerabile persoane.
El atrage atenția asupra faptului că tehnologia folosită în exces dăunează grav sănătății și dezvoltării neurologice a copilului. „Copilul nu este autist, dar trebuie lăsat să gândească, nu să stea la telefon. Într-o mână are un telefon, în cealaltă, o tabletă. Au devenit cele două biblii ale copilului. Micuțul devine dependent, iar de aici auzim «copilul meu e autist!». Este o greșeală, copilul nu e autist, ci nu are legătură cu lumea exterioară, pentru că i-ați creat o dependență de o lume interioară. Mergem într-un restaurant, copilul stă numai pe tabletă, pe niște jocuri pe care le pun la îndoială cât îi dezvoltă inteligența. Unele sunt chiar foarte periculoase, că te și sperii dacă te uiți. Li se furnizează atât de multe informații care provoacă o ușoară intoxicație cerebrală. Copilul nu mai este învățat să deducă, iar gândirea copilului este scăzută, scăzută”, avertizează profesorul.
Stresul informațional, boala secolului XXI
Medicul Vlad Ciurea a abordat și cea mai gravă problemă a timpurilor moderne. Stresul cauzat de bombardamentul știrilor negative - la care se adaugă excesele alimentare și lipsa de odihnă - face ravagii în organism.
„Avem instrumentele pentru prevenție la îndemână. Primul dintre acestea se numește echilibru. Echilibrul conștient, armonia organismului căutat și asumat presupune renunțarea la excese. De la cel alimentar, la cel informațional. Așa cum excesul de alcool, grăsimi, cafea sau de zahăr afectează sănătatea organismului, așa și excesul de informații negative, cu potențial neliniștitor, dăunează sănătății. Creierul uman înregistrează toate informațiile din jurul nostru. Unora nu le dă, aparent, atenție, și le adună într-o componentă, să-i spun așa, reziduală. Dar sunt foarte multe informații pe care creierul le preia și le prelucrează la un nivel mult mai înalt decât cel rezidual. Sunt informații care ne invadează și, sub aparenta lor utilitate, ne dau o doză mare de neliniște. De exemplu, informațiile despre pandemie, război sau accidente de circulație. Suprapuse peste suferințele concrete, aceste informații intense au provocat oamenilor un stres considerabil. Stresul este acea stare permanentă de disconfort cu implicații grave nu doar asupra psihicului, ci asupra sănătății întregului organism”, a subliniat Vlad Ciurea pentru DC News.
Câteva reguli simple pentru o viață sănătoasă de la renumitul medic: „Orice obstacol poate fi depășit. Culcarea o dată cu găinile și trezirea la primul cântat al cocoșilor poate fi dificilă la început. Dar somnul dintre orele 22.00-24.00 este cel mai odihnitor. Să nu uităm și de cumpătarea în alimentație. În fiecare moment al zilei putem căuta echilibrul. În fiecare moment al zilei putem fi managerii propriului nostru organism. Și este corect să facem acest lucru pentru a nu ajunge o povară pentru noi, pentru familiile noastre și chiar pentru societate”.
