Scutirea de impozitul de 3% pe vânzarea imobilelor moștenite sau obținute prin divorț, sabotată în Parlament

Senatorii PNL, cu o singură excepție, au votat împotriva unei inițiative legislative propusă chiar de 21 de parlamentari liberali, printre care se află un ministru și chiar purtătorul de cuvânt al partidului. Este vorba despre o lege care propune scutirea de la plata impozitului de 3% pe tranzacțiile imobiliare cu bunuri deținute în proprietate de vânzător mai puțin de 3 ani, dacă acestea au fost dobândite prin succesiune sau prin partaj, în urma divorțului între soți. Propunerea a fost avizată negativ atât de Consiliul Economic și Social, cât și de două comisii senatoriale, pe motiv că ar crea un precedent fiscal discriminatoriu.

Un grup de 21 de deputați și senatori PNL au depus la Parlament un proiect de lege care vizează completarea articolului 111, alineat 2, din Legea nr. 227.2015 privind Codul Fiscal. Printre inițiatori se numără Gabriel Andronache, Lucian Bode, actualul ministru al Energiei Sebastian Burduja, Alina Gorghiu, Florin Roman, Ionuț Stroe, Raluca Turcan, Marcel Vela și Nicoleta Pauliuc.

Proiectul vizează articolul din Codul Fiscal care reglementează impunerea unui impozit de 3% la transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice, asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții. Impozitul de 3% se percepe pentru aceste proprietăți deținute pentru o perioadă de până la trei ani inclusiv.

Alineatul al doilea al acestui articol prevede că acest impozit nu se datorează la reconstituirea dreptului de proprietate, la donații între rude de până la gradul al treilea, precum și între soți, dar și în alte situații. 

Moștenitorii și divorțații, tratați precum samsarii imobiliari

Ei, bine, potrivit autorilor acestei inițiative legislative de modificare și completare, se dorește exceptarea de la plata impozitului de 3% aplicat la vânzarea imobilelor pentru două categorii specifice de vânzători. Este vorba despre moștenitorii legali care înstrăinează un imobil dobândit prin succesiune și despre soții care înstrăinează imobilele pe care le-au dobândit în timpul căsătoriei, după divorț și după încheierea partajului.

„Înțelegem și susținem necesitatea măsurilor fiscale care au ca scop prevenirea speculei imobiliare și descurajarea samsarilor imobiliari, însă considerăm că aplicarea acestui impozit în cazurile sus-menționate reprezintă o povară fiscală inechitabilă, îndreptată împotriva cetățenilor aflați în situații dificile. Cadrul legal care impune această taxă a fost conceput tocmai pentru a descuraja cumpărarea și revânzarea rapidă a imobilelor în scop speculativ, însă moștenitorii legali și foștii soți care înstrăinează un imobil nu intră în această categorie”, precizează parlamentarii liberali care au elaborat această inițiativă legislativă.

Citește pe Antena3.ro

După ce a primit doar 12 turiști ruși în noua lui stațiune de la mare, Kim Jong Un s-a supărat și a închis-o pentru străini

Astfel, senatorii și deputații semnatari susțin că, în cazul moștenitorilor legali, „vânzarea imobilului survine, de cele mai multe ori, ca urmare a unei nevoi stringente, fie pentru acoperirea unor cheltuieli urgente, fie din cauza imposibilității de a administra sau de a întreține acele imobile”.

Se reclamă dubla taxare

„Este injust ca o persoană care pierdut un părinte să fie împovărată suplimentar cu un impozit semnificativ pentru simpla transmitere a unui bun dobândit prin succesiune. Moștenirea nu este o investiție realizată în scop speculativ, ci un drept dobândit prin succesiune legală, iar impozitarea acesteia la momentul vânzării reprezintă o dublă taxare, având în vedere că bunul a fost deja impozitat pe durata deținerii de către defunct”, se arată în expunerea de motive care însoțește acest demers legislativ.

De asemenea, se mai adaugă că „în cazul partajului după divorț, aplicarea acestui impozit este inechitabil. Foștii soți ajung la vânzarea bunului comun ca urmare a separării definitive, neavând intenția de a obține un profit imobiliar, ci doar de a-și încheia o situație patrimonială complexă. Este nedrept ca aceștia să fie tratați ca și cum ar fi investitori imobiliari, în condițiile în care vânzarea are loc din necesitate, nu dintr-un calcul speculativ”.

În documentul citat se mai precizează: „Această propunere legislativă are un puternic caracter social și de echitate fiscală, întrucât elimină o povară nejustificată asupra persoanelor care se află deja în context dificil. (…) Prin adoptarea acestei măsuri, statul ar demonstra nu doar înțelegere față de cetățeni, ci și coerență legislativă, aplicând taxarea acolo unde este justificată și eliminând-o în cazurile în care reprezintă o povară inutilă”.

CES respinge proiectul, invocând „neutralitatea fiscală”

Nu de aceeași părere este însă Consiliul Economic și Social (CES), care a analizat propunerea legislativă și care a emis, în cele din urmă, un aviz negativ.

Potrivit acestui aviz, „acordarea unei excepții de la plata impozitului de 3% pentru categoriile vizate creează un precedent fiscal discriminatoriu și generează un dezechilibru în sistemul de impozitare a tranzacțiilor imobiliare”.

„Măsura ar putea reduce veniturile bugetare, fără un impact social clar justificat, și ar putea încuraja noi excepții, ce fragilizează principiile echității și neutralității fiscale”, se mai arată în avizul negativ emis de CES.

În schimb, Consiliul Legislativ a adoptat, în legătură cu acest proiect de lege, un aviz favorabil, dar cu observații și propuneri. În fapt, se semnalează că se mai află în procedură de avizare o altă propunere legislativă care vizează același obiect.

De asemenea, în ceea ce privește fondul reglementărilor preconizate, „modalitatea de exprimare a intenției normative este de natură a afecta exigențele de calitate a legii impuse de Constituție”, mai arată Consiliul Legislativ.

Un singur senator liberal, Vasile Blaga, a votat pentru adoptarea proiectului

Legea a intrat, inițial, în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată, iar la data de 14 mai 2025, Comisia pentru Drepturile Omului a emis, la rândul ei, un aviz negativ.

Ulterior, la data de 4 mai 2025, a fost emis și raportul de către Comisia pentru Buget-Finanțe. A fost un aviz de respingere, fără amendamente, adoptat cu majoritatea voturilor membrilor comisiei.

În data de 10 iunie 2025, proiectul de act normativ a intrat la vot în Plenul Senatului, unde a fost respins. Mai exact, din cei 123 de senatori prezenți, pentru respingerea proiectului de lege au votat 112. Au fost 25 parlamentari de la AUR, 20 de parlamentari de la PNL (în ciuda faptului că legea a fost inițiată de colegi liberali), 35 de la PSD, 7 de la SOS România și 9 neafiliați.

Interesant este că împotriva raportului de respingere și, în consecință, pentru adoptarea legii propuse au votat 10 senatori, printre care și liberalul Vasile Blaga. Același vot a fost acordat și de nouă senatori ai grupului UDMR. Senatorul SOS România George Adrian Peiu s-a abținut de la vot.

Tot la data de 10 iunie 2025, proiectul a fost transmis Camerei Deputaților, care este și forul decizional. La data de 16 iunie 2025, legea a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și a fost trimisă, pentru raportul final, la Comisia pentru Finanțe și Bănci, comisie care are termen să înainteze acest raport plenului până la data de 3 septembrie 2025.