Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Copşa Mică, oraşul parcă blestemat de pe Tărnava Mare, a fost şi, din păcate, a rămas cea mai poluată localitate din Europa. SC Sometra, societate de metale neferoase cumpărată in anul 1998 de "investitorul strategic" Mytilineos Holding, din Grecia, continuă să otrăvească aerul, apa şi solul cu tone de noxe de furnal şi pulberi de metale grele, semănănd moartea in răndul plantelor, animalelor şi oamenilor care incă trăiesc in această zonă.
Copşa Mică, oraşul parcă blestemat de pe Tărnava Mare, a fost şi, din păcate, a rămas cea mai poluată localitate din Europa. SC Sometra, societate de metale neferoase cumpărată in anul 1998 de "investitorul strategic" Mytilineos Holding, din Grecia, continuă să otrăvească aerul, apa şi solul cu tone de noxe de furnal şi pulberi de metale grele, semănănd moartea in răndul plantelor, animalelor şi oamenilor care incă trăiesc in această zonă.
"Să te fereşti de greci atunci cănd vin cu daruri" - spune o vorbă inţeleaptă, a cărei sorginte este celebra poveste a "calului troian". Nicăieri in lume această maximă nu se adevereşte atăt de bine ca la Copşa Mică, in judeţul Sibiu, unde grecul Mytilineos - un puternic om de afaceri atenian - a promis marea cu sarea atunci cănd compania sa, Mytilineos Holding, a cumpărat societatea de metale neferoase Sometra: că va investi zeci de milioane de dolari pentru a reduce şi chiar a inlătura definitiv poluarea, că va construi o uzină modernă in care va valorifica toate noxele etc. (auzindu-l, locuitorii oraşului de pe Tărnava Mare, sătui de noxele otrăvitoare pe care le inghiţeau de ani de zile, credeau că l-au prins pe Dumnezeu de picior!). Dar, după ce s-a văzut cu sacii in căruţă, grecul nu şi-a onorat nici o promisiune. Astfel că Sometra poluează in continuare, in draci, otrăvind totul in jur. Copşa Mică a fost şi este şi azi, cănd Romănia a devenit membră a UE, "cu drepturi şi obligaţii depline", cel mai poluat oraş din Europa.
Citește pe Antena3.ro
IADUL PE PĂMĂNT. Principalii poluanţi rezultaţi in urma procesului de producţie de la Sometra sunt gaze cu conţinut de SO2 (bioxid de sulf) care, din cauza concentraţiei scăzute in gaz util, sunt evacuate in atmosferă gaze şi pulberi cu conţinut de plumb şi alte metale toxice, precum zincul şi cadmiul. Dar căt de tare poluează Sometra şi care sunt efectele asupra apei, solului, aerului, plantelor, animalelor şi oamenilor aflăm dintr-un studiu realizat recent de specialişti de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu: "In zona Copşa Mică, plantele suferă un impact pe două căi: prin contactul cu aerul poluat (incărcat cu SO2 şi pulberi cu conţinut de metale grele) şi prin absorbţia poluanţilor din sol. Substanţele poluante fie atacă direct părţile aeriene ori subterane ale plantelor, provocănd necrozarea frunzelor şi lujerilor, fie pătrund in interiorul ţesuturilor, fiind asimilate de acestea şi influenţănd metabolismul vegetal. Observaţiile din teren au atestat faptul că numeroase specii din flora spontană au dispărut, iar covorul vegetal natural s-a rărit, astfel incăt nu mai poate asigura protecţia solului asupra impactului picăturilor de ploaie şi nici contra scurgerilor pe versanţi. Ca urmare a eroziunii, mare parte din terenurile cultivate căndva cu viţă-de-vie, pomi fructiferi sau culturi de cămp au ajuns azi să apară ca terenuri degradate de pe care se obţin cantităţi extrem de reduse de biomasă vegetală, de slabă calitate şi fără valoare economică. Ierburile din păşune nu sunt consumate de animalele aflate la păscut şi furajele ce se obţin au valoare nutritivă scăzută.
Dacă in cazul contaminanţilor depuşi pe părţile aeriene indepărtarea lor este relativ uşoară, printr-o spălare cu apă din abundenţă, in cazul contaminanţilor absorbiţi nu mai este posibilă eliminarea lor, ei intrănd in metabolismul consumatorilor umani. In cazul furajelor, unde nu se pune problema spălării lor, există pericolul ca animalele consumatoare să acumuleze mari cantităţi de metale grele, cu efecte uneori fatale.
COPIII - VICTIME SIGURE. Analizănd situaţia populaţiei din Copşa Mică, specialiştii au ajuns la concluzia că starea de sănătate a oamenilor, indeosebi a copiilor din zonă, prezintă o serie de caracteristici care permit definirea unui "sindrom Copşa Mică", manifestat prin metaluria şi metalemia crescute, anemii, intărzieri de creştere şi osificare, dezvoltare staturo-ponderală mai redusă, scăderea dezvoltării neuropsihice. De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Sănătate Publică din Cluj-Napoca, la copiii din zonă valorile plumbemiei şi cadmieimiei sunt deosebit de ridicate. Concluziile acestui studiu amplu, in care s-a ţinut cont de poluarea cu iritanţi atmosferici (SO2 şi NOx), in ceea ce priveşte efectele datorate metalelor grele (Cd, Pb) şi efectele lor asupra indicilor hematologici au indicat că 3/4 din totalul lotului de copii investigaţi au valori ale hemoglobinei sub valoarea normală, de 12,9 g/100 ml, iar 68,09% dintre copii au avut valori ale hematocritului sub valoarea normală, de 4,7 mL/mc. Dintre copiii investigaţi s-a constatat că la Copşa Mică 78,72% au anemie, proporţia ajungănd la 88,23% in Axente Sever, comuna invecinată.
ANIMALELE MOR PE CAPETE. Potrivit studiului, in ultimii ani au murit din cauza intoxicării cu metale grele (plumb, cadmiu) caii multor cetăţeni din Copşa Mică, printre care, Szekely Mihai, Turcoman Cornel, Barta Ioan, Răceu Gligor, Doroga Nicolae, Moga Ladislau, Moldovan Alexandru, Rotar Sorin, Rafa Gheorghe, Rez Gheorghe, Csiki Grigore, Czika Adalbert, Gabor Emeric, Horvath Alexandru, Varga Ludovic, Fogaraşi Ştefan, Marek Bela, Szekely Tibor Bela, Marcu Iacob etc. Diagnosticul a fost confirmat de laboratorul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti. La fel au murit foarte mulţi miei ai proprietarilor de ovine din zonă. Aria de răspăndire a cazurilor de mortalităţi de cabaline şi ovine include, in afară de Copşa Mică, şi comunele Micăsasa, Axente Sever şi Tărnava, unde, de asemenea, caii mor pe capete.
INVESTIŢII RĂMASE PE HĂRTIE. Potrivit legilor in vigoare, statul romăn ar fi trebuit să rezilieze demult contractul de privatizare a societăţii Sometra, deoarece Mytilineos Holding nu şi-a onorat principalele obligaţii de investiţii asumate prin contractul de vănzare-cumpărare. Astfel, printr-o clauză specială, cumpărătorul se obliga să investească 3 milioane de dolari pentru "creşterea gradului de recuperare a dioxidului de sulf din gazele de la aglomerarea concentratelor zinco-plumboase, prin modernizarea fabricii de acid sulfuric". Termenul de realizare era data de 31 decembrie 2000. Nici pănă azi Mytilineos Holding nu şi-a achitat această obligaţie, toate noxele ce urmau a fi valorificate in noua fabrică fiind aruncate in atmosferă. O altă investiţie prevăzută in contract viza "ecologizarea haldei de zgură", obiectiv ce urma a fi realizat in două etape. Prima consta in "ecologizarea actualei halde prin impermebilizarea taluzelor, acoperirea cu un strat de argilă, copertarea cu un strat de sol fertil şi fixarea cu un covor vegetal".
Cea de-a doua măsură şi cea mai importantă consta in "realizarea unei noi halde ecologice pe un nou amplasament cu impermeabilizarea amprizei substratului, sistem de drenaj şi colectare pentru ape meteorice ce percolează rampa, staţie de neutralizare şi denocivizare a apelor rezultate şi evacuarea acestora intr-un curs de apă de suprafaţă". Valoarea acestei investiţii se ridica la 1.200.000 USD, iar termenul de realizare era 31.12.2003. Nici această investiţie nu a fost realizată. Ea nu a fost nici măcar incepută.
CU GRECII LA TRIBUNAL. Am incercat să aflăm de la AVAS cum este posibil ca un "investitor" atăt de neserios, care nu-şi onorează, iată, cele mai importante angajamente contractuale, să nu fie penalizat, aşa cum prevede legea, cu măsuri pănă la rezilierea contractului. AVAS ne-a transmis următorul răspuns: "Prin contractul de privatizare, cumpărătorul s-a angajat să investească in societate, inclusiv pentru rezolvarea problemelor de mediu, 15.497.000 USD, eşalonat pe o perioadă de 5 ani (1999-2003). Pentru nerealizarea angajamentului investiţional asumat, cumpărătorul a fost notificat pentru plata unor penalităţi in cuantum de 30% din suma neinvestită la sfărşitul fiecărui an, in valoare totală de 17.241.300 USD. Cumpărătorul nu a plătit penalităţile datorate. Astfel, AVAS a iniţiat o acţiune pentru obligarea acestuia la plata pena-lităţilor, acţiune care face obiectul dosarului nr. UNC 68/AVH, aflat pe rolul Tribunalului Arbitral constituit potrivit Regulamentului UNCITRAL". Aşadar, AVAS a ales calea instanţei de judecată, cale lungă in justiţia romănească.
AUTORIZAŢII PE SPRĂNCEANĂ. Dar cum au reuşit grecii de la Mytilineos Holdings să păcălească ani in şir autorităţile romăne, să-şi prelungească autorizaţiile de mediu, fără să-şi indeplinească cele mai elementare obligaţii asumate prin contract? Iată ce declara in anul 2005 directorul executiv ARPM Sibiu, Dumitru Ungureanu, adică, cel care ar fi trebuit să pună piciorul in prag şi să ia cele mai drastice măsuri impotriva Sometra: "In 1998 (la semnarea contractului de privatizare - n.r.), Sometra a primit o autorizaţie de mediu, avănd obligaţia să respecte un program de conformare, cu 15 măsuri eşalonate pe cinci ani, prin care se rezolvau treptat problemele de mediu. A trebuit să aşteptăm să expire acest contract, lucru ce s-a intămplat in decembrie 2003. In perioada 1993-2004 am dat amenzi in valoare de 2,5 miliarde lei. E drept că poluarea a mai scăzut, dar nu ca urmare a investiţiilor, ci a utilizării adecvate a tehnologiilor existente.
Din 2004, odată ieşiţi de sub prevederile contractului, am inceput demersurile legale, solicitănd un bilanţ de mediu, care presupune o serie de documente, iar Sometra a reuşit să depună dosarul final pe
28 februarie 2005 (...). Problema, la ora actuală, se pune astfel: au avut o autorizare şi un program de conformare pe care nu l-au respectat. In mod normal, Sometra trebuie să fie inchisă, dar trebuie avute in vedere toate aspectele pe care le incumbă situaţia de acolo, inclusiv aspectele sociale. Marea problemă e aceea că au avut o sumă de investit şi nu au investit. Au obligaţia ca pănă in 31 decembrie 2006 să aibă un depozit ecologic şi sigur de deşeuri industriale periculoase. Avănd in vedere situaţia actuală, acest lucru este aproape imposibil de realizat in timpul care a mai rămas".
Şi, intr-adevăr, investiţiile nu s-au realizat nici pănă azi. Şi totuşi, Sometra avea să primească, cu binecuvăntarea aceluiaşi director al ARPM, dar şi a ministrului Mediului de la acea vreme, Sulfina Barbu, şi chiar a comisarului european pe probleme de mediu, grecul (coincidenţă?!! - n.r.) Stavros Dimas, o nouă autorizare şi prelungirea termenelor pentru investiţii pănă, hăt, in anul 2014. Adică, din 2003, termenul iniţial, pănă la calendele greceşti!
Condiţii grele, salarii mici!
In cele aproape două ore căt am stat in incinta societăţii Sometra, am simţit pe pielea noastră ce inseamnă să lucrezi, deci, inclusiv să inspiri şi să respiri in această societate. Gura şi nasul ni s-au coclit din cauza noxelor, respiraţia a devenit greoaie, un gust dulceag ne-a urmărit multe ore după ce am părăsit fabrica. Dar căt căştigă, lunar, un salariat de la Sometra care este nevoit să lucreze in aceste condiţii? Potrivit unui articol publicitar, apărut recent in unul din suplimentele Trustului Gazeta din Cluj, pentru cei 1.100 de salariaţi implicaţi direct in producţie, deci, pentru cei care lucrează in "infernul" de la Copşa Mică, inhalănd zilnic noxele emanate de instalaţiile de la Sometra, Mytilineos Holding, proprietarul societăţii, cheltuieşte anual 12 milioane RON, adică
3,3 milioane de euro. Rezultă că salariul mediu net pe societate este de 250 de euro pe lună, adică 8 milioane de lei. In ţările UE, in astfel de societăţi, salariile sunt nu de ordinul sutelor, ci de ordinul miilor de euro. De notat că in articolul cu pricina sunt redate doar cifra de afaceri a societăţii, de circa 32 milioane de euro, şi producţia anuală, de 80.000 tone de metale neferoase, nu şi profitul patronului grec, care este ţinut "la secret".
NEPUTINŢĂ
"Noi nu putem face mai nimic, pentru că nu avem bani, iar pentru programele europene, primăria ar trebui să vină şi ea cu partea ei de finanţare. Cănd are loc vreo poluare masivă, vine Garda şi ii amendează. Atăt. In altă parte, i-ar fi inchis, dar aici lucrurile nu merg aşa"
Daniel Tudor Mohalache,primar Copşa Mică
PIEDICI
"Avem şi noi o staţie de monitorizare a emisiilor, dar de un an nu reuşim să o instalăm şi să o punem in funcţiune. Ba că ne mai trebuie nu ştiu ce autorizaţie, ba că nu avem curent⦠O ţinem aici, in curtea primăriei şi nu o putem folosi. Eu nu vreau să elaborez o teorie a conspiraţiei, dar parcă prea multe piedici apar de fiecare dată cănd vrei să faci ceva⦠Nici nu cred că veţi reuşi să intraţi in fabrică, pentru că de ani in şir acolo nu a mai călcat picior de ziarist"
Daniel Tudor Mohalache,primar Copşa Mică
Grecii păstrează cu sfinţenie... secretul lui Polichinelle
Deşi avertizaţi de primarul oraşului Copşa Mică, Daniel Tudor Mihalache, că nu vom fi primiţi in fabrică, "pentru că de ani in şir acolo nu a mai călcat picior de ziarist", ne-am dus totuşi la Sometra. După ce am fost ţinuţi mai bine de o oră şi jumătate la poarta uzinei, am fost luaţi in primire de directorul administrativ şi de directorul general, Dimitrios Samaras, care ne-a spus, ca la Securitate: "Lăsaţi telefoanele mobile şi orice aparatură de inregistrat aici", şi ne-a introdus intr-o cameră izolată fonic, un fel de arest. "Orice intrebări aveţi, ni le trimiteţi in scris, impreună cu un document din care să reiasă că conducerea ziarului va trimis aici." După un dialog al surzilor, am plecat la Bucureşti şi, aşa cum ni s-a cerut, am formulat căteva intrebări, pe care le-am transmis conducerii Sometra. In ciuda insistenţelor noastre la telefon, nici pănă in ziua de azi nu am primit nici un răspuns. De aceea publicăm, iată, intrebările, poate, poate...
Către Conducerea SC Sometra SA
In atenţia dlui director general, Dimitrios Samaras
Aşa cum am stabilit de comun acord la intălnirea din data de 29 mai 2007, vă trimitem alăturat un set de intrebări legate de activitatea SC Sometra SA. Precizăm că, pe lăngă răspunsurile la intrebările noastre, puteţi să precizaţi tot ceea ce consideraţi dvs. a fi de interes pentru cititorii noştri, mai ales in legătură cu problemele de mediu provocate in zona de SC Sometra SA.
1 Vă rugăm să ne prezentaţi pe scurt situaţia economico-financiară a societăţii la nivelul anului 2007 (producţie, cifră de afaceri, rezultate financiare etc.). In mod deosebit, vă rugăm să precizaţi care este volumul producţiei de export şi care sunt principalele firme din străinătate cărora le vindeţi produsele (numele firmei, ţara, adresa etc.).
2 Care sunt principalele probleme tehnice "moştenite" de noul proprietar al Sometra, atăt in ceea priveşte producţia, căt şi reducerea problemelor de mediu?
3 Căţi salariaţi are societatea şi care este salariul mediu pe anul 2007?
4 Care sunt priorităţile din punctul de vedere al conducerii societăţii cu privire la investiţiile pentru optimizarea producţiei, pentru ridicarea nivelului vieţii la locul de muncă al angajaţilor şi pentru mediu?
5 Care au fost principalele investiţii prevăzute in contractul iniţial de privatizare al SC Sometra SA incheiat cu FPS (actualmente AVAS) şi care este stadiul de realizare a acestor obligaţii contractuale?
a) Concret, care era termenul de finalizare (in contractul iniţial) şi care este este stadiul realizării fabricii de acid sulfuric?
b) Care este stadiul realizării haldei de zgură?
c) Alte date pe care le consideraţi de interes, din Programul de conformare, din activitatea societăţii, programe şi măsuri de reducere a poluării etc.
Facem precizarea că din informaţiile culese de noi de la faţa locului rezultă că in zonă poluarea este incă foarte mare (apă, sol, aer etc.), afectănd cu deosebire oamenii şi animalele (in special caii şi oile). Dar despre toate acestea vom putea discuta in detaliu după ce primim răspunsurile la intrebările noastre.
Bucureşti 06 iunie 2007
Cu stimă şi mulţumiri anticipate
Alexandru Boariu
Doru Cobuz
Redactori Jurnalul Naţional
