SUA şi UE forţează redeschiderea adopţiilor internaţionale

Lobby american făcut cu mânuţa doamnei Hilary Clinton - click pe imagine

Jurnalul Naţional a intrat în posesia unui document oficial al Congresului SUA, prin care 8 senatori şi 13 membri ai Congresului American cereau Guvernului român, încă din luna mai, redeschiderea adopţiilor in­ternaţionale. În paralel, Comitetul pentru Protecţia Copilului a făcut aceleaşi "recomandări" ca urmare a prezentării Raportului de ţară al României, de la Geneva la data de 5 iunie.



România a redevenit ţinta presiunilor venite din partea unor grupuri de interese şi a unor ONG-uri străine, care luptă de mai bine de aproape 5 ani pentru redeschiderea adopţiilor internaţionale din România.

În fapt, străinii cer schimabrea Legii 273 din 2004, care a adus reglementările necesare pentru reluarea adopţiilor internaţionale după o suspendare de peste trei ani, prin moratoriul din anul 2001. Noua lege acceptă însă ca adoptatori din străinătate doar rude ale copiilor.


TRAFICUL DE COPII, IMPOSIBIL DE OPRIT
Săptămâna trecută a ieşit la lumină un nou scandal privind adopţia ilegală a doi minori români în Italia, lucru care  a redeschis problema adopţiilor internaţionale, un veritabil câmp de luptă între Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi câţiva membrii ai Comisiei Europene, pe deo­parte, şi mai multe grupuri private din SUA şi UE care cer redeschiderea adopţiilor prin presiuni făcute la cel mai înalt nivel, dinspre guvernele occidentale către autorităţile române. În exclusivitate, Jurnalul Naţional vă prezintă un document incredibil, care poartă antetul Congresului SUA şi este semnat de 20 de senatori şi congresmani americani.

Scrisoarea, nefăcută publică până acum, i-a fost înmânată ministrului de Externe, Cristian Diaconescu, chiar de Secretarul american de Stat, Hilary Clinton, în luna mai, când Diaconescu a fost într-o vizită oficială peste ocean. Culmea, deşi documentul poartă antetul Congresului SUA, semnatarii se declară membri ai unui ONG, "The Congressional Coalition on Adoption" sau Coaliţia Congresului pentru Adopţii.

Cu toate că cei 21 de semnatari îşi menţionează funcţiile de senatori şi congresmeni, ei pretind a fi un grup de simpli cetăţeni americani care cer schimbarea Legii 273, cea care interzice adopţiile internaţionale ale copiilor români. Scrisoarea conţine şi două dezinformări: numărul copiilor "adoptabili" din SUA nu este de 60 de mii, ci de 129 de mii, conform statisticilor internaţionale, iar în ceea ce priveşte soarta celor 84 de mii de copii români, cifra este exagerată, ea cuprinzând şi copiii care sunt incluşi în sistemul de protecţie a copilului, reintegraţi în propriile familii sau care se află în îngrijire la familii din România.
Mai trebuie spus că această Coaliţie, un organism privat ai cărui membri sunt înalţi politicieni americani, este o iniţiativă a lui Mary Landrieu, semnatară a scrisorii, senator american care a cerut insistent, în ultimii ani, reluarea adopţiilor din România.

În iulie 2006, când preşedintele Traian Băsescu a vizitat Statele Unite, senatorul Mary Landrieu a introdus, cu succes,  pentru vot în Senatul american, Rezoluţia 359, care se referă tocmai la interzicerea adopţiilor internaţionale de către autorităţile române. Şi Hilary Clinton s-a mai implicat în problema adopţiei unor copii din România şi Croaţia. În 1995, pe când era Prima Doamnă a Americii, ea a intervenit pentru  adopţia a 28 de copii, pentru fundaţia unui pastor californian, Wayne Coombs, a cărui organizaţie, Adams Children's Fund, nu deţinea licenţă pentru adopţii internaţionale.
ROMÂNII EZITĂ ÎN FAŢA OFENSIVEI INTERNAŢIONALE
Aceleaşi presiuni s-au concretizat în recomandările Comitetului pentru Protecţia Copilului al ONU, făcute ca urmare a prezentării Raportului de ţară de la Geneva de la 5 iunie, ce a fost prezentat de delegaţia României condusă de secretarul de stat Ileana Savu, director al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Aceasta a recunoscut că pe plan extern se încearcă forţarea schimbării legislaţiei româneşti.

În ciuda interdicţiilor în vigoare, Ilea­na Savu înclină spre un compromis cu ţă­rile care doresc să adopte copii din România. "Au existat şi există presiuni. Problema se referă la noi, dar mai ales la Oficiul Român pentru Adopţii. Trebuie găsit un nou sistem de lucru pentru adopţiile naţionale şi internaţionale. Dacă avem pretenţia că suntem un stat membru al UE, atunci trebuie să găsim mecanisme pentru a controla ce se întâmplă cu copiii noştri, chiar dacă ar fi adoptaţi în alte ţări şi a nu se face abuzuri. Nu este în regulă să interzicem un drept, acela al adopţiilor, doar pentru că aşa vrem noi. S-au pus presiuni din anii '90 şi încă se mai fac presiuni, mai ales pentru copiii care sunt deja în alte ţări, ca să poată rămâne legal acolo", ne-a declarat Ileana Savu.

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, că România îşi va păstra poziţia în problema adopţiilor internaţionale, conform actualelor legi. Acesta a admis veridicitatea întâlnirii şi a documentului primit de la Hilary Clinton în luna mai, la întâlnirea cu miniştrii de Externe ai Ungariei şi Serbiei, de sâmbăta trecută, de la Timişoara. "Atât în ceea ce priveşte reglementările interne, cât şi modul în care am implementat raporturile şi prevederile internaţionale, din partea României nu a intervenit nimic nou, deci este clar că din acest punct de vedere nu intenţionăm să facem nici o modificare", ne-a declarat acesta.


COPIII, INSTRUMENT DE ŞANTAJ POLITIC
Adopţiile internaţionale au devenit un subiect fierbinte imediat după ce Ro­mâ­nia a suspendat această procedură, în anul 2001. De atunci, mai multe guverne occidentale au făcut presiuni asupra po­liticienilor români pentru redes­chi­derea acestor adopţii, în special prin interme­diul unor organizaţii non-guvernamentale, prin congresmeni americani şi prin europarlamentari francezi, ita­lieni, spa­nioli, germani, dar şi din alte state membre ale UE. De exemplu, redeschiderea adopţiilor internaţionale a fost "punctul 2" pe agenda discuţiilor dintre oficialii români şi fostul secretar de stat al SUA, Colin Powell, chiar înainte de acceptarea României în NATO.

O altă demonstraţie de forţă a fost făcută de Silvio Berlusconi, în anul 2003, când a forţat mâna premierului de atunci, Adrian Năstase, pentru adoptarea în Italia a 105 copii, cu toate că moratoriul semnat de România inter­zicea acest lucru. Grupurile de interese s-au folosit şi de aderarea la Uniunea Europeană, pentru a cere în repetate rânduri ca România să fie de acord cu adoptarea copiilor de familii din alte ţări.

Comisia Europeană a dus o luptă dură pentru stoparea adopţiilor internaţionale, după ce au apărut foarte multe cazuri în care copiii au fost abuzaţi sau au devenit victime ale traficului cu copii. Culisele acestor presiuni şi lupta Comisiei Europene cu "piaţa neagră a adopţiilor internaţionale" prin intermediul ONG-urilor străine şi a politicienilor au fost dezvăluite de Roelie Post, care a coordonat grupul de lucru pentru protecţia copilului în România, al Comisiei Europene, între 1999 şi 2006. Detaliile acestui lobby feroce şi şantajele la care a fost supusă România pentru redeschiderea adopţiilor internaţionale sunt prezentate în cartea ei, "România - numai pentru export, Povestea nespusă a orfanilor din România", o carte care nu a fost prezentată niciodată la noi în ţară.