TAIFUN FINANCIAR GLOBAL - SUA – scufundate în criză, România pluteşte în speranţă

Respingerea planului de salvare a eco­no­miei mondiale a dus la scăderi istorice pe bursele din New York, a făcut ca pieţele de capital din Asia şi Europa să deschidă pe minus, iar incertitudinile să se instituie pe toa­te pieţele.

Respingerea planului de salvare a eco­no­miei mondiale a dus la scăderi istorice pe bursele din New York, a făcut ca pieţele de capital din Asia şi Europa să deschidă pe minus, iar incertitudinile să se instituie pe toa­te pieţele.

Primele care au preluat şocul american au fost bursele asiatice. Nervii investitorilor din Asia au fost în­tinşi la maximum, iar acţiunile companiilor din această parte a lumii au fost pri­mele care să preia şocul în prima şedinţă deschisă după respingerea salvării în Con­gres. În Japonia, vânzările de acţiuni a 13 companii de brokeraj au depăşit ordi­ne­le de cumpărare, fiind oferite spre tran­zacţionare 46,4 milioane de acţiuni, iar la cumpărare fiind cerute doar 16,8 milioane. Indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 3,4%, cele mai afectate fiind, evident, băncile. Mizuho Financial Group a picat cu 3,7%, Mitsubishi UFJ a pierdut 4,6%, iar Nomura s-a scufundat cu 5,5%. În Coreea de Sud, Shinhan Financial Gro­up a scăzut 3%, ca şi Macquarie Group în Australia. SUA sunt principala piaţă de export pentru Japonia.

Bursa din Hong Kong a scăzut cu 2,4%, indicele australian S&P/ASX 200 s-a pră­vă­lit 2,8%, în timp ce piaţa din Taiwan a preluat un şoc de 4,7%. Bursele continentale chineze au fost închise datorită săr­bă­torii naţionale "săptămâna de aur".
Băncile centrale ale Japoniei şi Austra­li­ei au injectat 20,8 miliarde de dolari pentru băncile aflate în criză de lichiditate.

Dexia, salvată
Criza se simte puternic şi în Europa. Gru­pul financiar belgiano-francez Dexia a obţinut ieri o majorare de capital de 6,4 miliarde de euro din partea mai multor acţionari, printre care guvernele Franţei, Belgiei şi Luxemburgului. După negocieri care au durat toată noaptea, Belgia a anun­ţat că guvernul şi alţi investitori belgieni vor face o infuzie de 3 miliarde de euro în capitalul băncii, executivul de la Paris va investi un miliard de euro, iar compania franceză controlată de stat Caisse des Depots va furniza 2 miliarde de euro. Guvernul de la Luxemburg va investi 376 milioane de euro. Ministrul de Finanţe belgian a anunţat că monitori­zează atent evoluţia grupului olandez ING şi a societăţii belgiene KBC, care au o expunere mare pe piaţa belgiană.

Bursele europene, în vrie

Indicele de referinţă al pieţelor euro­pene de capital a deschis şedinţa de ieri în scădere cu 2%, iar bursa de la Tokyo a încheiat ziua de tranzacţionare cu 4,1% sub cotaţiile de luni, după ce Camera Reprezentanţilor a respins planul de
salvare a sectorului financiar.

Indicele FTSEurofirst 300, compus din cele mai importante companii europene, a scăzut cu 2%, până la 7:20 GMT, la 1.026,25 puncte, după declinul de 5,2% înregistrat luni. Nivelul consemnat este cel mai scăzut din decembrie 2004.

La Moscova, tranzacţiile bursiere au fost suspendate imediat după deschi­de­rea şedinţei, autorităţile încercând să evite noi vânzări masive de acţiuni din cauza crizei din SUA. În cele câteva se­cunde de tranzacţionare de marţi, cotaţia celui mai mare producător de gaze naturale din lume, Gazprom, a scăzut cu 7,8%.

În Europa, cea mai mare influenţă la scăderea FTSE300 a venit din sectorul bancar, în condiţiile în care Royal Bank of Scotland a pierdut 9,3%, UniCredit a coborât cu 9,5%, iar UBS a înregistrat un declin de 6%.

Leu slab, inflaţie mare

Respingerea planului Paulson s-a simţit şi în România: leul s-a depreciat până la 3,7028 lei/euro, iar Bursa de la Bucu­reşti a debutat cu scăderi severe pe toate acţiunile.

Vestea bună este că deocamdată nu există un gol de lichiditate, semn că marea criză nu a venit în România. Vom fi feriţi, probabil, de falimente bancare, protejaţi de sistemul bancar încă rudimentar şi de lipsa expunerii la nivel in­ter­naţional. Vom simţi însă efectele se­cun­dare: credite mai puţine, leul mai slab, consum mai mic, încetinirea creşterii economice, poate intrarea în recesiune. În concluzie, banii vor fi tot mai puţini şi mai scumpi.

Bursă şi curs
Bursa de la Bucureşti a debutat cu scă­deri severe pe toate acţiunile, indicele ge­neral atingând minimul zilei la ora 10:30, când a fost cu 6,72% sub referinţă. De la acest moment, cotaţiile au revenit uşor. Acţiunile celor cinci SIF au coborât puternic, în şedinţa de marţi, cu o pierdere me­die de 5,56%, declin mult mai amplu în comparaţie cu scăderea indicelui general al pieţei, de 2,74%, care a atins un nou nivel minim al ultimilor trei ani şi două luni. Ieri, acţiunile unor bănci-mamă cu filiale în România au suferit scăderi, la Bur­sa din Viena. Raiffeisen International, care controlează Raiffeisen Bank Romania, a înregistrat o depreciere de 13,64%, iar Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR, a pierdut 9,51%. Pe Bursa de la Bu­cu­reşti, acţiunile Erste Bank au pierdut 3,99%, ultimul preţ fiind de 132,50 lei.
Leul s-a depreciat puternic în prima oră a şedinţei interbancare de ieri, iar BNR a stabilit un curs de referinţă de 3,7336 lei/euro, nivelul maxim al ulti­me­lor şase luni. "Ceea ce se întâm­plă pe piaţa valutară nu este un efect di­rect al crizei, ci pot să intervină chestiuni de ordin psihologic care să se regă­seas­că în atitudinea unor acţionari", spune Vasilescu. Că este aşa o de­mon­strează volumul valutar tran­z­acţionat, care este mic. (Daniela Ivan)

Daniel Dăianu: Este posibil ca unele bănci să aibă dificultăţi

"Sunt câteva canale care au impact semnificativ. Unul este costul creditului, care a crescut substanţial pe pieţele interne şi cele externe, exprimând, în principal, diminuarea apetitului pentru risc şi goana după lichiditate. Acest cost mărit nu este de natură conjuncturală. Firmele româneşti îl vor putea compensa parţial printr-o creştere a performanţelor care să le încadreze în altă clasă de risc. Dar aceasta depinde şi de percepţia generală a eco­nomiei româneşti în viitor. Un alt canal priveşte importurile din România. Încetinirea activităţii economice, chiar intrarea în re­ce­siune în câteva ţări mari din UE, înseamnă o creştere dimi­nuată a exporturilor de la noi. Dacă aici adăugăm şi o posibilă re­du­cere a trimiterilor de bani de la muncitorii plecaţi, găsim explicaţii la o probabilă frânare a creşterii consumului intern. Dar este posibil ca această diminuare a trimiterilor de bani să reducă şi din importurile de consum.
Deprecierea leului, obser­va­bilă vizibil în ultimele zile, are două faţete. Ea complică sarcina BNR de a readuce dezinflaţia în calendar, deşi aici trebuie men­ţionată ca factor pozitiv scăderea preţului la energie şi la alte materii de bază. Pe de altă parte, deprecierea ajută exporturile. Este posibil ca unele grupuri bancare care operează şi în România să aibă dificultăţi, dar nu le văd ameninţate de pră­buşire. Sistemul nostru bancar este relativ solid. Ar trebui să se piardă decisiv încrederea în moneda na­ţi­onală, care să provoace un «run» pe sistemul bancar autohton pentru ca pericolul să fie iminent. Dar nu cred în acest scenariu. Criza financiară se va simţi serios în Europa în 2009 şi economia noastră nu va fi neafectată. Pentru a contrabalansa efectele adverse ar fi grozav să putem folosi fondurile UE masiv, ca o for­mă de activism bugetar (când este vorba despre buget public) şi cheltuieli private investiţionale (când banii sunt utilizaţi de fir­me private), care să susţină creşterea economică să­nă­toasă. Fără extravaganţe bugetare şi o gestionare corectă a politicii econo­mice putem avea o creştere economică între 5% şi 6% în 2009, fără a risca creşterea vulnera­bi­li­tă­ţilor. Dar trebuie să spun că aceasta implică evitarea în Europa a unor căderi bancare de proporţii, în lanţ. Cred că se va reuşi evitarea unui asemenea domino cumplit... prin intervenţii din partea autorităţilor publice.

Adrian Vasilescu: BNR are puterea să intervină

"Acolo unde s-a manifestat criza, a în­ce­put cu un gol de lichiditate ce s-a manifestat în marile centre comerciale ale lumii şi care ne afectează şi pe noi, dar indirect. Foarte mulţi investitori s-au orientat către ţările de unde au venit şi au început să ducă banii acolo unde era nevoie de ei. Un gol de lichiditate nu s-a manifestat la noi şi nici nu se întrevede.
Toate băncile din România au indicatorii bancari de solvabilitate şi de lichiditate buni. Şi mai e ceva. Banca Naţională a României, spre dispe­rarea tuturor băncilor comerciale, a ridicat rata rezervelor minime obligatorii la cote pe care băncile le-au considerat inumane, dar BNR le-a menţinut aşa.
Şi eu întreb acum ceva, dacă una dintre băncile care a dat faliment în SUA ar fi avut cotele de rezerve minime obligatorii care sunt în România, ar mai fi avut probleme?
Chiar şi în cazul în care s-ar întâmpla ceva – spun asta doar ca ipoteză de lucru –, lichiditatea pe care băncile o au la BNR rămâne uriaşă. Chiar şi dacă lichiditatea băncii nu ar fi suficientă, BNR ar interveni să salveze o bancă în necaz, dacă problemele au apărut din cauza crizei şi nu a erorilor grave ale managementului sau ale acţionarilor băncii, care au intrat cu bocancii în viaţa băncii. Avem banii necesari pentru că o bancă centrală nu intră niciodată în criză de lichiditate şi are practic o lichiditate infinită. Excepţie fac numai băncile centrale, unde s-a instaurat Consiliul Monetar, care au o lichiditate măsurată, nu pot să facă emisiuni monetare decât în contrapartidă cu valuta care a intrat în ţară. Acum trebuie să ne feli­cităm că şi noi, ca şi alte ţări din jurul nostru, am fost împinşi de Banca Centrală Europeană spre Consiliul Monetar, dar BNR a refuzat cu îndârjire şi bine a făcut."

Ilie Şerbănescu: Salvaţi de primitivismul bancar

"Logica arată că la noi efectele vor fi severe pentru că suntem o ţară cu un deficit extern imens, care a ajuns la 14% din PIB. Efec­tele crizei se simt peste tot: bani mai puţini şi mai scumpi. Acest lucru se va simţi mai dur acolo unde există vulnerabilităţi şi noi avem o asemenea problemă. Leul şi inflaţia vor suferi pentru că leul era deştept atâta cât voiau capitalurile speculative străine, căci altfel nu are din ce. Deficitul e ca o povară care apasă pe curs şi pe inflaţie şi atâta timp cât va fi criză va fi această vulnerabilitate. Vestea bună este că efecte directe nu vor fi simţite la noi pentru că pe noi ne salvează primitivismul sistemului bancar. Noi suntem departe de sistemul american în care nu mai exista o separare clară între instituţii, acolo nu se mai ştia care e bancă, care e asigurator, care e fond de investiţii. Tipul american e totul pe bursă, e o ruletă şi nu se mai ştie de unde vine banul. În Euro­pa, băncile comerciale colectează bani de la populaţie şi nu au probleme de lichiditate. Aceasta este diferenţa dintre cele două sisteme şi la americani, cauza crizei a fost chiar exagerarea spe­culaţiei. Chiar speculaţia în sine care a scăpat regle­mentărilor."

Liviu Voinea: Nu s-a ajuns la pragul maxim

"În România, primul efect este scăderea cursului, şi de data asta o să scadă pe mai mult timp, cel puţin faţă de euro. Trebuie să ne pregătim şi de o încetinire economică severă, de la 8,8% creştere anul acesta la cel mult 4%-5% creştere pentru 2009, dar ar putea fi şi până la limita de recesiune. Economia României e dependentă de câteva sectoare: comerţ şi imobili­are, care sunt supraîndatorate şi supraexpuse. Eu nu cred că s-a ajuns la maximul de criză în SUA şi trebuie să urmeze companii din sectorul real, industrie, de exemplu, pentru că până acum au fost afectate doar companii financiare. Dacă planul nu se adoptă nici la a doua citire, SUA intră în recesiune şi Europa, după ea. Iar noi suntem legaţi de Uniunea Europeană, 70% din exporturi şi investiţii venind din zona euro."

Planul de 700 de miliarde de dolari, respins

Camera Reprezentanţilor a respins cu 205 voturi pentru şi 228 voturi împotrivă planul de 700 de miliarde de dolari prin care statul american putea prelua ipotecile toxice, astfel încât instituţiile financiare să îşi revină.

Totuşi, speranţele nu s-au pierdut, de­oa­rece în trei zile Congresul se va reuni după minivacanţa de două zile cauzată de anul nou evreiesc. Atât George W. Bush, cât şi Barrack Obama, candidatul Partidului Democrat, i-au chemat pe cei respon­sabili să se aşeze la masa tratativelor în privinţa crizei economice, pentru ca apoi noul plan să treacă în Parlament când va fi prezentat a doua oară. Preşedintele George W. Bush aproape că i-a rugat ieri în genunchi pe parlamentarii americani să voteze planul de salvare de 700 mili­ar­de de dolari pentru a evita ca economia SUA să intre în recesiune. Bush a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord, economia americană se va confrunta cu "pagube dureroase şi dramatice".

"Ne aflăm într-o situaţie de urgenţă, iar consecinţele vor creşte şi mai mult cu fie­ca­­re zi dacă nu acţionăm". "Contează pu­ţin ce cale ia proiectul pentru a ajunge le­ge. Important e să avem o lege." "Ne aflăm într-un moment critic al eco­no­mi­ei." Toate acestea sunt formulări ale lui Bush Jr, care practic imploră votarea pla­nului. Obama a sugerat şi el ca măsură de sprijin mărirea plafonului garantat pentru depozitele cetăţenilor în bănci de la 100.000 de dolari la 250.000 de dolari, în caz de faliment al unei bănci comerciale.

"Turbulenţele cu care ne confruntăm au avut originea în Statele Unite. A de­ve­nit o problemă globală. SUA au o respon­sabilitate specială în această situaţie. Anticipăm că decizia (de vot a planului de susţinere – n.r.) va fi aprobată în curând", a declarat ieri şi Johannes Laitenberger, purtătorul de cuvânt al CE punând presiune pe legiuitorii americani.

Panică pe Wall Street
Respingerea dramatică a planului în Congres, după ce duminică democraţii şi republicanii anunţau că s-a căzut de acord asupra unui model de plan, a aruncat în aer bursele din întreaga lume. Luni, Bursa de la New York a pierdut aproximativ 7%. Companiile au pierdut din valoare enorma sumă de 1.200 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o scădere de 3 miliarde de dolari pe minut, potrivit Der Spiegel.

Indicele S & P 500 a avut cea mai slabă şedinţă de tranzacţionare din ultimii 21 de ani, scăzând cu 8,79%. Pagubele au continuat în sectorul financiar, indicele care urmăreşte aceste companii scăzând cu 16%. Acţiunile Bank of America au picat cu 17,6%, iar Goldman Sachs a scăzut cu 12,5%. Eşuarea planului, combinată cu preluarea subevaluată a Wachovia de Citigroup, naţionalizarea Fortis, a 24-a companie după active din lume, şi salvarea creditorului ipotecar Hypo Real Estate printr-un împrumut garantat de statul german au adus panică printre investitori. Indicele VIX, supranumit "barometrul fricii", a înregistrat luni un salt istoric cu 39%, ceea ce arată teama generalizată. Piaţa Nasdaq a pierdut şi ea 9,1%, căderile de pe bursele americane fiind cele mai mari de după 11 septembrie 2001.

Vine Apple-calipsa
Scăderile sectorului financiar şi în­ră­u­tă­ţirea situaţiei economice au dus la scă­deri cu 17,69% pentru Apple în urma te­me­rilor că criza va duce la strangularea bugetelor cheltuite de americani în consum. Deja, în iulie, Apple a redus margi­nile de profit pentru acest an fiscal de la 34,2% la 31,4%, iar în septembrie Apple a mai redus o dată preţurile, analiştii fiind îngrijoraţi că profitul va fi şi mai mic. Ac­ţiunile Google au pierdut şi ele 11,6%, atingând minimul ultimilor doi ani.

Reacţii în presa străină

REUTERS:
Salvările de bănci din Europa s-au întins după ce parlamentarii ame­ri­cani au respins în mod neaşteptat pla­nul de salvare de 700 miliarde de dolari.
Irlanda a dezvăluit garantarea economiilor ţinute în băncile sale, aco­perind 400 miliarde de euro (575 mili­ar­de de dolari), trimiţând cotaţiile secto­ru­lui bancar în sus, spre deosebire de trendul general de scădere.

FINANCIAL TIMES:
Bursele americane au suferit luni cea mai mare scădere de o zi de la crahul din 1987, după ce Camera Re­prezen­tan­ţi­lor a şocat investitorii vo­tând să res­pin­­gă planul Bush de salvare prin aloca­rea a 700 miliarde de dolari.

KOMMERSANT:
Preţurile produselor me­talice în Statele Unite au scăzut puternic de la începutul toamnei din lipsă de comenzi în sectorul construcţiilor şi cel auto. (...)

NEW YORK TIMES:
Deşi Washington a ajuns la o tentativă de înţelegere, du­mi­nică, despre ceea ce ar fi fost cea mai ma­re salvare din istoria SUA, noi îngri­jo­rări s-au adunat înăuntrul fondurilor de hedging cu active de 2.000 miliarde de dolari. După ani de creştere explo­zi­vă, pierderile sporesc, şi la fel şi îngrijo­ră­rile că anumiţi investitori vor ieşi de pe piaţă.

INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE:
Într-un moment dramatic în Capitol Hill (sediul Congresului – n.r.) şi pe Wall Street, Camera Reprezentanţilor a votat 228-205 pentru a respinge planul de salvare de 700 miliarde de dolari pentru sectorul financiar.

THE INDEPENDENT:
Pieţele financiare au ridicat dubii azi (ieri – n.r.) în privinţa termenilor pre­lu­ă­rii programate de Lloyds TSD pentru Ha­­li­fax Bank of Scotland. Acţiunile HBOS au scăzut cu 12% şi şi-au pierdut mai mult de jumătate din valoarea lor în ultimele două săp­tă­mâni, ridicând îngrijorări în privinţa faptului dacă tranzacţia ar trebui re­pre­ţu­ită, pentru a obţine acordul acţionarilor Lloyds. Lloyds a oferit 0,833 din propriile ac­ţi­uni pentru fiecare acţiune HBOS, eva­lu­ând banca la 9,8 miliarde de lire sterli­ne. Dar titlurile HBOS se tranzaţionează cu 33% mai puţin azi, ridicând întrebări dacă preluarea ar trebui să se facă aşa cum e prevăzut.

TIMES:
Gordon Brown s-a întâlnit azi cu Mer­vyn King, guvernator al Băncii An­gli­ei, pentru a discuta turbulenţele financiare, după stagnarea creşterii economice în cel de-al doilea tri­mes­tru.
Bursele globale au deschis în haos azi, urmând deciziei dramatice de aseară a Congresului SUA de a respinge cea mai mare salvare a Wall Street de la Marele Crah din 1929 încoace.

WALL STREET JOURNAL:
Camera Reprezentanţilor a învins planul de 700 miliarde de dolari al Casei Al­be, întoarcere a cursului evenimentelor care lasă cu gura căscată, care a trimis piaţa în vrie.