Totul despre Cioacă

PORTRET ● Povestea celui pe care procurorul Iacob ,il acuz,a de uciderea so,tiei
Încăpăţânat şi imprevizil. Buimăcit de tot ce i se întâmplă, dar întotdeauna sigur pe el. Ironic uneori în relaţiile cu presa, întotdeauna vulnerabil în faţa băieţelului lui de 3 ani. Zâmbeşte prea larg şi mestecă prea multă gumă. Indicii pe care mulţi "specialişti" şi-au bazat, la repezeală, caracterizările făcute în public. Cum este cu adevărat Cristian Cioacă?


"Nesincer în declaraţii", ar spune procurorul Marius Iacob despre principalul lui suspect. "Un om care are o anumită carismă şi ştie foarte bine să se folosească de ea", crede Constantin Arişanu, şeful IJP Braşov. "Cu comportament simulat", susţine profesorul Tudorel Butoi. În replică, despre Cristian Cioacă vorbesc acum  şi prietenii săi, cei care-l ştiu de-o viaţă.     


"BIG BROTHER". Este fratele mai mare al Anei. "Sunt cu trei ani mai mică decât el, spune ea, şi întotdeauna am simţit grija pe care mi-o poartă ca frate mai mare. De câte ori am avut nevoie de un sfat, de o părere sau de o mână de ajutor, întotdeauna a fost lângă mine, nu conta dacă era zi sau noapte. Şi acum, când ne despart 100 şi ceva de kilometri, îl simt la fel de aproape. Niciodată nu m-a lăsat să-mi fac griji pentru vreo problemă, oricare ar fi fost ea, mereu mă liniştea, spunându-mi: «Stai dragă liniştită, că o rezolvăm noi cumva». Niciodată, vreme de aproape 29 de ani, de când e fratele meu, nu ne-am certat sau nu ne-am lovit, aşa cum mai fac fraţii când sunt copii. Nu reacţionează violent, indiferent de situaţie. Pentru că, aşa cum îl cunosc eu, Cristi este un om calm, care a ştiut să-l respecte pe cel de lângă el. Acum, de când a început această poveste mediatizată, mă gândesc la el în fiecare clipă şi-i promit în gând că voi fi alături de el până la capăt. Mă voi bate pentru el, căci, deşi poate că e o formulă care s-a banalizat, chiar cred că nu există în lumea asta frate ca al meu."


UMÅRUL. Pentru Cristi, anul 2007 a început cu o tragedie care a lovit familia celor mai buni prieteni. Peste alte câteva luni, şi Ana M., şi soţul ei, Ionuţ M., dădeau cu subsemnatul la Parchet, povestind detalii despre viaţa lor, despre vacanţele petrecute. Şi despre cel care fusese umărul lor de sprijin. Ana mărturiseşte tot ce n-a încăput într-o declaraţie cu caracater oficial. "Au trecut peste zece ani de când l-am cunoscut pe Cristi. Pe vremea aceea eram cu toţii nişte adolescenţi. Anii au trecut şi am rămas prieteni buni, oameni care au crescut şi s-au format împreună. Şi, deşi drumurile noastre au luat-o, de multe ori, în direcţii diferite, întotdeauna evenimentele fericite sau nefericite ne-au reunit. Alături de Cristi am petrecut, ne-am distrat, am dansat, am cântat (şi, apropo, are o voce frumoasă), pe umărului lui am plâns. Şi umărul lui a fost mereu disponibil, în tot acest timp în care noi, adolescenţii fără probleme de odinioară, am devenit adulţi şi părinţi, la rândul nostru. Viaţa s-a dovedit a nu fi doar un şir de nunţi, botezuri şi distracţii, iar acum vedem şi cât de nedreaptă e. Însă prietenia pe care i-o purtăm sperăm să-l ajute să depăşească greutăţile momentului."


ARGINT VIU. Florin este vecin şi prieten cu Cristian Cioacă. "Îl ştiu de când eram copii, spune el, de pe la 3-4 ani. Practic am copilărit şi am crescut împreună, alături de el şi de ceilalţi copii cu care eram vecini pe aici. Suntem prieteni de atunci şi o să fim şi în continuare. Întotdeauna se remarca prin energia sa, nu avea stare, era şi este ca argintul viu. Când eram mici mai făceam şi noi prostii… Îmi vine în minte acum o singură întâmplare: la blocul vecin se găsea o viţă-de-vie cu struguri din aceia…, de masă. Ne făceau cu ochiul, numai că erau prea sus, aşa că m-am suit în cârca lui ca să pot ajunge la ciorchini. Atunci a ieşit un vecin la noi. Noi ne-am speriat, şi Cristi, cu mine în spate, a luat-o la fugă prin parcare.

Amândoi facem parte dintr-un grup de prieteni care, din copilărie, au fost împreună peste tot, în drumeţii la munte, la mare, la chefuri... Nu l-am văzut niciodată în situaţii în care să devină violent, să-şi piardă capul. Nici când eram copii nu îmi aduc aminte să fi avut momente din acestea. Cât despre el şi calculatoare… Pentru el, calculatorul era un obiect folosit exclusiv pentru jocuri, muzică şi filme. Habar nu avea de internet sau alte chestii. Când mai discutam pe messenger (yahoo) discutam de pe id-ul lui nevastă-sa, că ea se pricepea mai mult decât el la calculator. De fapt ea utiliza calculatorul pentru internet şi alte chestii. Nepriceperea lui în ale informaticii era chiar motiv de glumă, căci îi făcuse şi lui un cont pe yahoo, ca să mai putem sta de vorbă, dar nu ştia să şi-l acceseze :))). Şi cred că acum nici nu ştie ce cont are pe yahoo!"


SFATURI. "Mă numesc Mihai şi mi se spune «Roackerul». L-am cunoscut pe Cristi pe la 15 ani. Asta înseamnă că îmi este şi îi sunt  prieten de 13 ani. Fac parte din aripa «tânără» a grupului de prieteni a lui Cristi. Şi-n toţi aceşti ani, el mi-a demonstrat că e un prieten adevărat, deşi e mai mare decât mine, a ştiut să-mi arate, de fiecare dată când ne întâlnim, omenie, respect, căldură sufletească faţă de cei apropiaţi şi, nu în ultimul rând, prietenie necondiţionată. În multe situaţii mi-a dat sfaturi pe care şi astăzi le urmez şi care s-au dovedit a fi extrem de utile într-o societate în care bunul-simţ, cinstea, respectul de sine şi faţă de cei din jur fac diferenţa. Stabilitatea grupului nostru demonstrează că prietenii pe care-i avem sunt oameni cu caracter, oameni care nu au avut de-a face în viaţa lor cu poliţia sau cu alte structuri adiacente acesteia, oameni care lucrează în poziţii de vârf în acest oraş (n.r. – Piteşti), oameni cărora nimeni nu are ce le reproşa, iar aceste lucruri pot fi dovedite. Cred că tocmai acest grup demonstrează ce fel de om este Cristi. Am petrecut alături de el zile şi nopţi, cu cortul, la munte sau la mare, pe plajă, şi niciodată nu mi-a insuflat vreun sentiment de teamă sau de ruşine că îi sunt prieten."


SPRIJIN. John (Ion M.) este cel mai bun prieten al lui Cristian Cioacă. "Sunt prieten cu Cristi şi cu toată familia lui de când mă ştiu. Nu mai ştiu exact când l-am cunoscut pe Cristi, eram în generală... ne jucam prin faţa blocului… Cert este că, în momentul de faţă, îl consider cel mai bun prieten al meu... Şi eu, şi toată familia mea avem încredere în el. Orice aş spune despre el mi se pare prea puţin. Sunt alături de el, aşa cum sunt toţi prietenii lui, nu puţini la număr. Fiecare îl sprijină cum poate, iar acum asta e cel mai important pentru Cristi, suportul moral... Părerea mea este că ţara a ajuns să fie împărţită în trei, din cauza unei mediatizări excesive: cei care cred că el e vinovat, cei care cred că el e nevinovat şi cei care îl cunoştem şi ştim că e nevinovat."

Ziua când s-a născut a doua oară

Cititi si:

Corespondenţa dintre Elodia şi amant
Corespondenţa dintre avocata Elodia Ghinescu şi amantul său incepe din aprilie 2007, dată la care SPP-istul a fost trimis in Afganistan. Cei doi se cunoşteau din iunie 2006 şi, aşa cum reiese din mail-urile pe care şi le-au trimis, incepuseră relaţia incă de atunci.

Interviu cu procurorul Marius Iacob
La 17 septembrie, procurorul Marius Iacob a preluat cazul avocatei dispărute din Braşov, "pentru că era poliţist şi era vorba despre o dispariţie". A doua zi, Cristian Cioacă a fost invinuit de omor calificat. Dosarul devenise, dintr-unul de dispariţie, unul penal. Intr-un interviu acordat in exclusivitate Jurnalului Naţional, procurorul Marius Iacob declară: "M-am oferit să-l fac eu. Pentru că altfel discut cu ei, altfel ne implicăm... Nu inseamnă că eu sunt cel mai bun. Aşa a fost să fie!".
• "Dacă Elodia trăieşte, eu imi dau demisia" • "Noi n-am zis că Cioacă a aruncat obiectele in răpă" • "Aş pune dosarul pe net, ca oamenii să-l vadă"