Traficul spre Vîlcea se sugrumă la Bascov

PITEŞTI ● Centura a costat 115 milioane de euro
Şoferii care au drum prin Piteşti pot evita traficul din oraş pe centura dată în folosinţă în urmă cu mai bine de jumătate de an şi care reprezintă de fapt o prelungire de aproape 15 kilometri a Autostrăzii A1. În aceste condiţii, traficul din oraş s-a degajat, dar aglomeraţia s-a mutat la Bascov.

PITEŞTI ● Centura a costat 115 milioane de euro
Şoferii care au drum prin Piteşti pot evita traficul din oraş pe centura dată în folosinţă în urmă cu mai bine de jumătate de an şi care reprezintă de fapt o prelungire de aproape 15 kilometri a Autostrăzii A1. În aceste condiţii, traficul din oraş s-a degajat, dar aglomeraţia s-a mutat la Bascov.

Centura face legătura între Autostrada Bucureşti-Piteşti şi drumul naţional spre Rîmnicu-Vîlcea şi Sibiu. Practic, centura oraşului reprezintă cea mai complexă lucrare executată în Argeş după Revoluţie, a început în anul 2004 şi a fost finalizată în noiembrie 2007. În cifre, centura înseamnă cîteva milioane de metri cubi de terasamente, 26 de milioane de ore lucrate, 1.000 de persoane angrenate în construcţie şi o valoare de 115 milioane de euro. Centura este realizată la profil de autostradă cu două benzi de sens de mers, iar proiectul a fost finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu 60 de milioane de euro şi încă 55 de milioane de euro au venit de la buget.

UNA CALDĂ, ALTA RECE. Noua porţiune de autostradă a degajat traficul din oraş şi în special din cartierul Prundu, unde şoferii pierdeau chiar şi cîte o oră în trafic. În momentul de faţă, aglomeraţia s-a mutat la intrarea în comuna Bascov, acolo unde se termină centura, iar zilele de week-end reprezintă adevărate provocări pentru cei care trebuie să treacă prin intersecţie. Se formează cozi interminabile pe ambele sensuri de mers Piteşti – Rîmnicu-Vîlcea şi chiar şi către Curtea de Argeş. Firma care a construit centura lucrează la realizarea unui pasaj subteran în Bascov şi la lărgirea unui kilometru din DN7. Autorităţile cred că lucrarea de amploare va fi finalizată undeva la începutul lunii octombrie şi speră ca atunci traficul să se desfăşoare în condiţii normale.

LA TEORIE STĂM BINE, LA PRACTICĂ... Şi, evident, cum în România toate lucrurile bune nu sînt niciodată duse la bun sfîrşit, centura îşi pierde din strălucire şi utilitate la intrarea în comuna Bascov. Punct-cheie pentru cei care vor să ajungă la Rîmnicu-Vîlcea şi Sibiu sau pentru şoferii care circulă de la Piteşti la Curtea de Argeş. Aici, traficul se sugrumă şi de cele mai multe ori nici măcar agenţii de circulaţie nu mai pot să facă faţă situaţiei. Mulţumiţi că A1 a fost prelungită şi nu mai trebuie să îşi roadă unghiile de nervi parcurgînd oraşul de la un capăt la altul, şoferii care tranzitează judeţul Argeş realizează că, de fapt, hopul cel mare este intersecţia din comuna cu pricina.

Echipele de muncitori de la firma care a construit, ce-i drept, bine noua centură ocolitoare a Piteştiului au primit sarcină ca pînă în toamnă să construiască un pasaj subteran. Toată zona e un adevărat şantier şi nici cel mai evlavios şofer nu se abţine să nu scape o înjurătură printre dinţi cînd dă cu ochii de macarale şi buldozere. Ne încumetăm şi noi la un experiment rutier şi dăm o tură cu maşina pe noua autostradă, cu gînd să traversăm zona-problemă.

FERIŢI-VĂ DE BARIERĂ. Este o adevărată plăcere să circuli pe cei 15 kilometri nou-nouţi. Nu e aglomerat. Nu sînt gropi. Nu te enervează nimic. Starea de spirit ţi se schimbă imediat cum ajungi în Bascov. Am avut "norocul" să prindem bariera lăsată la calea ferată Piteşti-Curtea de Argeş, care taie drumul ce face legătura între intersecţie şi centură. O adevărată plăcere să aştepţi cu limba scoasă într-un convoi de tiruri. Şoferii fumează ţigară de la ţigară. Unii scuipă înjurături spurcate. "La noi, ca la nimenea. De ce dracu’ nu or fi construit pasajul o dată cu centura? Ştiam o treabă. Se mişcă ăştia ca melcii. Eu trec pe aici de două ori pe săptămînă, duc marfă în Ardeal şi de fiecare dată am norocul să prind aglomerat", ne spune plin de năduf un tirist. Au trecut 5, 10 minute şi nu ne mişcăm. Abia după un sfert de oră coloana se pune în mişcare. Mai trec alte minute bune pînă să intrăm propriu-zis în intersecţie. Aici ne aşteaptă un nou hop. Din patru direcţii opuse aşteaptă aliniate ca nişte rîme uriaşe alte maşini. Dacă şoferii ar respecta indicatoarele cu "cedează", poate traversarea intersecţiei ar dura mai puţin. Dar ce te faci cu grăbiţii, care au legea lor?! Dacă nu vrei să buşeşti maşina, trebuie să-i fereşti tu pe ei. Şi asta într-o zi de pe la mijlocul săptămînii. Începînd de vineri şi pînă duminică seară, coloanele de maşini pe toate sensurile de mers pot să ajungă şi la 5-6 kilometri.

PÎNĂ ÎN SEPTEMBRIE. Situaţia este cunoscută de autorităţi, dar nu există soluţii pînă la sfîrşitul lunii septembrie, cînd este stabilit termenul de finalizare a pasajului rutier subteran. şeful Poliţiei Rutiere Argeş, comisarul-şef Marian Badea, a delegat în intersecţia de la Bascov în permanenţă un echipaj de poliţie. Face recomandări şoferilor prin INFO Trafic la IGP aproape săptămînal. "Sperăm ca la sfîrşitul lunii septembrie, cînd se preconizează a fi gata pasajul, traficul în zonă să se fluidizeze.

Pasajul subteran trece pe sub calea ferată şi pe sub intersecţia care leagă drumurile Piteşti-Vîlcea şi Piteşti-Curtea de Argeş. Abia după aceea, în intersecţie se va circula în sens giratoriu şi sperăm noi că nu va mai fi aglomerat", ne-a declarat plin de optimism comisarul Badea. Pînă atunci însă, şoferii care trebuie să ajungă în Ardeal şi sînt nevoiţi să tranziteze judeţul Argeş trebuie să aibă nervi de oţel şi răbdare cît marea. În rest, drum bun.

Avantaj

Realizarea variantei de ocolire a oraşului Piteşti prezintă avantaje tehnice, economice şi sociale privind: degrevarea aglomerărilor urbane de traficul de tranzit, reducerea cu 10% a costurilor de transport prin creşterea vitezei de circulaţie, reducerea cu 12%-16% a timpilor de parcurs şi a costului de exploatare a vehiculelor, sporirea gradului de confort şi siguranţă a circulaţiei, crearea premiselor unei relansări economice generate de investiţiile majore, precum şi reducerea poluării mediului în interiorul aglomerărilor urbane. Conform prognozei autorităţilor evoluţiei traficului atras de varianta de ocolire a oraşului Piteşti, în 2010 se va ajunge la 18.000 de autovehicule, iar în anul 2020, media zilnică anuală va fi de 23.000 de vehicule. Proiectul a cuprins realizarea unui drum cu profil de autostradă cu o lungime de 13,6 km, restabilire traseu DN7 ş 1,7 km; reabilitare DN7 – 1,98 km şi două noduri rutiere. Construcţia variantei de ocolire a municipiului Piteşti va fi finanţată dintr-un credit asigurat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 60 milioane de euro, şi contribuţia Guvernului României. (Elena Stan)