Trenul spre Otopeni toacă 300.000 de euro pe lună

7.000 de ceferişti au fost trimişi vineri în şomaj tehnic şi timp de trei luni vor fi plătiţi cu 75% din salariu. Măsura este de protecţie socială, spune Radu Berceanu, ministrul Transporturilor. Cum nu mai sunt bani pentru chenzină, şi nimeni nu îşi doreşte să rămână şomer, o vacanţă prelungită pare a fi salvarea muncitorilor. Berceanu nu face însă economii pe toate liniile. Proiectul falimentar trenul Gara de Nord-Otopeni a adus pagube CFR-ului de peste un milion de euro, dar este menţinut în viaţă cu orice preţ.

Ideea lui Berceanu de a introduce un tren pe relaţia Gara de Nord-Otopeni goleşte lunar visteria statului de peste 300.000 de euro. Trenurile circulă goale, iar potenţialii pasageri se înghesuie să ajungă la aeroport cu autobuzul 780, pe care îl iau din gară şi îi lasă direct în faţa Aeroportului Otopeni. Cu atât mai mult cu cât costul unei călătorii cu autobuzul este aproape la jumătate decât cea cu trenul: 3,5 lei de persoană faţă de 6 lei biletul de tren.

UN PROIECT AMBIŢIOS
La începutul anului, Radu Berceanu anunţa cu surle şi trâmbiţe că va defluidiza traficul pe DN1 la ieşirea din Capitală prin introducerea unei linii feroviare care va face legătura între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni. Măsura era menită să înscrie Capitala în rândul celor europene, care au linii directe între gară şi aeroport.

Toate bune şi frumoase, numai că pasagerii trenurilor urmau ruta Gara de Nord Bucureşti-Triaj-Chitila-Mogoşoaia-Baloteşti, unde coborau în plin câmp şi erau preluaţi de autobuze până la aeroport. "Am făcut deja probele pentru trenul care va merge între Bucureşti Nord şi Otopeni, iar durata călătoriei va fi de 40-45 de minute. Nu este o soluţie pe termen lung, însă este o soluţie sigură, la care nu trebuie făcută nici o investiţie", declara Radu Berceanu la momentul lansării trenului. Autorităţile se aşteptau ca 4.000 de călători să circule zilnic pe această rută. Profitabilă sau nu, cursa feroviară denumită "Henri Coandă Expres", care face legătura între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, trebuia menţinută în circulaţie cel puţin cinci luni.

TRENUL FĂRĂ... PASAGERI
La două luni după lansarea liniei feroviare, reporterul Jurnalului Naţional a testat serviciile CFR. Cu zece minute înainte de plecarea trenului către Otopeni, peronul era gol. Şeful de tren, aflat pe peron pentru a-şi întâmpina călătorii, se uita lung către zona de acces la câteva persoane ce păreau a fi pasagerii trenului său, însă dezamăgire... doreau doar ceva informaţii. În sfârşit, cineva a spart gheaţa şi s-a urcat în tren. După aspect, şi după bagaj nu părea a se îndrepta către aeroport, dar a urcat hotărât. Pe peron şi-au făcut apariţia trei tineri cu biletul într-o mână şi cu trolerul în cealaltă. Li se alătură o pereche, care se desparte mai greu de rudele rămase pe peron, urcă şi şeful de tren, şi după un fluierat lung, trenul se pune în mişcare. Trenul Săgeata Albastră care circulă cu rang de personal pleacă în cursă doar cu câteva persoane la bord. "Da, am avut cinci persoane cu bilet şi una cu abonament. Ceilalţi sunt ceferişti, care au autorizaţii, şi nu au nevoie de bilet, şi mai sunteţi voi doi, eu şi mecanicul. Cursa asta a fost mai bună deoarece de azi de dimineaţă cred că am avut cam 20 de călători la patru curse dus-întors. Merge foarte slab, poate în vară, când sunt concedii, să avem şi noi mai mulţi călători, pentru că acum e cam gol", ne explica şeful de tren în luna martie.

INFORMAŢII CONFIDENŢIALE
Am solicitat Ministerului Transporturilor date despre numărul călătorilor care au cumpărat bilete pe această rută. Ne-am lovit de un refuz şocant: "Datele respective fac parte dintr-o analiză internă". "Cursa feroviară «Henri Coandă Expres» este în prezent subiectul unei analize interne de oportunitate care se va finaliza, cel mai probabil, la sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie. Fiind un proiect încă în fază de testare, SNTFC CFR Călători SA va decide menţinerea sau retragerea acestei rute în funcţie de rezultatele analizei interne", se arată în răspunsul transmis de Ministerul Transporturilor. "Vom lua pulsul, iar după o lună vom putea să apreciem cum este exploatat de călători traseul. Trenurile circulă des, deci călătorii au ore exacte de sosire şi plecare şi nu există riscul întârzierilor, cum se întâmplă în circulaţia rutieră", susţinea Alexandru Dumitrescu, reprezentantul CFR Călători, în luna martie. Zilnic, 36 de curse Săgeata Albastră cu 110 locuri fiecare (18 automotoare dus-întors) circulă între orele 5:15 şi 23:23 pe relaţia Gara de Nord-Otopeni. Gradul de ocupare al automotoarelor diferă de la o cursă la alta, în funcţie de oră şi zi, potrivit datelor primite de la minister. Reprezentanţii Ministerului Transporturilor nu păreau alarmaţi de faptul că trenul merge aproape gol, având un grad de ocupare de maximum 7% din cele 110 locuri disponibile ale unui automotor.

TRENUL SUSPENDAT
Informaţiile financiare solicitate de Jurnalul Naţional au rămas până în ziua de azi în arhivele Ministerului Transportului. Directorul de comunicare al MTI ne-a spus că aşteaptă "OK-ul" din partea ministrului pentru răspunsul, care conţine toate cifrele solicitate, iar ulterior a revenit cu un telefon pentru a ne spune că mai durează ceva până vom primi răspunsul, deoarece ministrul nu a fost de acord cu publicarea datelor respective. După ce a refuzat să semneze răspunsul pentru ziar, Berceanu a preferat să iasă cu declaraţii publice. "Linia fe­roviară Gara de Nord-Otopeni funcţionează pe pierderi, pentru că trenurile circulă aproape goale. Obligaţia noastră este să ţinem cont de raportul economic şi orice înregistrează pierderi trebuie restructurat sau închis", declara Berceanu la 12 mai. Nici o informaţie în plus despre valoarea pierderilor sau despre data la care vor fi suspendate trenurile. Deşi au trecut aproape două luni de când Berceanu a spus că va închide linia feroviară Gara de Nord-Otopeni deoarece merge pe pierderi, în pre­zent, trenurile pe această rută circulă la fel de goale. Doar două perechi de trenuri au fost anulate: cele cu plecarea din Bucureşti la orele 21:15 şi 22:15 şi sosirile, în aceeaşi gară, la orele 23:04, respectiv 23:52.

PIERDERI DE MILIOANE DE EURO
Şi totuşi care sunt cifrele pe care le ascunde Berceanu? Ce costuri presupune deplasarea unui automotor pe o distanţă de 36 de kilometri, de 18 ori pe zi?

"Nu prea sunt pasageri la trenul care merge la Otopeni. De multe ori suntem doar noi, personalul de tren, şi un călător, doi. Sperăm să meargă mai bine, că altfel e gravă situaţia. Nu ştiu dacă se scot nici măcar banii pentru salariile celor opt persoane care lucrează pe aceste trenuri zilnic", spune unul din şefii de tren.

"Gândiţi-vă numai la câtă motorină trebuie la un astfel de motor pentru a parcurge un drum de 18 kilometri dus-18 km întors. Să nu mai luăm în calcul salariile personalului şi eventualele reparaţii la aceste automotoare care sunt foarte sensibile. Dacă raportul dintre venituri şi cheltuieli, respectiv dintre vânzarea tichetelor şi  costurile realizate cu deplasarea unui automotor, este foarte prost, atunci pierderile lunare sunt de ordinul sutelor de mii de euro", spun surse din cadrul ministerului.

"Costurile pentru efectuarea unei curse pe relaţia Gara de Nord-Otopeni se ridică la circa 2.600 de lei", potrivit unei surse oficiale din CFR. Având în vedere că se efectuează 18 curse pe zi, costurile se ridică la circa 47.000 de lei zilnic. În fiecare lună se cheltuiesc 1,4 milioane de lei (peste 300.000 de euro) doar pentru plimbarea câtorva călători către şi dinspre Otopeni. Deoarece suma încasată din vânzarea biletelor este foarte mică în comparaţie cu costurile suportate de autorităţi, de la intrarea în circulaţie şi până în prezent, pierderile înregistrate de CFR pe această rută sunt de ordinul milioanelor. "Pierderile înregistrate în primele două luni se ridicau la circa 2,5 milioane de lei", potrivit surselor citate. Având în vedere că de la punerea în circulaţie şi până în prezent au trecut cinci luni, estimăm că pierderile depăşesc circa 7 milioane de lei (1,6 milioane de euro).

Concurenţa RATB
Se pare că trenul nu are succesul scontat deoarece călătorii sunt încântaţi de ideea de a merge cu un singur mijloc de transport până la aeroport, fără a fi necesar să se mai trambaleze cu bagajele. "De ce să merg cu trenul la Otopeni? Ca să mă lase pe nu ştiu unde, să mai trag iar de bagaje pe nu ştiu ce câmp. Cea mai simplă soluţie este să mergem cu 780, care se ia din faţa gării şi te duce exact la aeroport. Ca să nu mai zic că în loc de 12 lei, cât ne-ar costa varianta cu trenul, ne costă doat 7 lei pe amândoi, aproape jumătate", comentează o călătoare din trenul Intercity ce vine de la Galaţi.

Regia Autonomă de Transport Public Bucureşti a introdus în ianuarie un autobuz expres care face legătura între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni. Expresul cu numărul 780 circulă de la terminalul Fluviului până la Aeroportul Internaţional Henri Coandă.

Şomaj la CFR Marfă
De la 3 iulie, aproximativ 7.000 de angajaţi ai CFR Marfă au intrat în şomaj tehnic pentru următoarele trei luni. "Aproximativ 40% din cei 17.500 de angajaţi ai CFR Marfă vor intra în şomaj tehnic. Cei mai mulţi sunt de la Regionala Craiova, care are aproximativ 3.000 de angajaţi şi cei mai puţini de la Regio­nala Iaşi, unde sunt aproximativ 1.300 de salariaţi. Pe parcursul celor trei luni, cei 7.000 de salariaţi vor primi 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă", a declarat Călin Graţian, directorul CFR Marfă.

Mai mult, în perioada următoare se va desfăşura o anchetă a activităţii din fiecare regională din ţară, iar în staţiile cu activitate redusă, e posibil ca 80% din personal să intre în şomaj tehnic. "Această măsură înseamnă o reducere a fondului de salarii cu aproximativ 25%, iar corelată cu alte măsuri reprezintă 32%-33% reducere. În şomaj tehnic vor pleca salariaţi inclusiv din Centralul CFR Marfă şi personal TESA", a spus Graţian.