Noi specii de urs

După ce nu s-a mai vânat din anul 2016, urșii s-au înmulțit atât de mult, încât situația deja e scăpată de sub control. Se estimează că sunt peste 10.000 de urși în România, în acest moment, față de 4.000, cât încap în păduri, conform studiilor făcute de specialiști. Cotele reduse de vânătoare vor putea fi folosite de activiștii de mediu pentru a arăta că vânătoarea e la fel de ineficientă ca toate celelalte măsuri.

Cotele aprobate de Ministerul Mediului, după zeci de scandaluri din ultimii ani, sunt de trei ori mai mici decât ar fi trebuit, astfel încât nu vor rezolva problema invaziei urșilor. Între timp, RoAlert sună continuu, zi și noapte, pe Valea Prahovei, la Predeal, la Brașov și în alte zeci de localități. Imagini cu urși pe străzi apar zilnic, iar mamiferele au ajuns în până la câmpie, unde nu au fost niciodată, terorizând populația. 

Specialiștii estimează că în șapte județe se concentrează mai mult de jumătate din populația totală de mamifere mari din țară. Dar de câteva luni, urșii au ajuns deja la câmpie, în județe precum Gorj sau Dolj. În orașe mari din zona de sud a țării, precum Pitești și Ploiești, situația ar putea fi, în curând, la fel ca la Brașov sau Predeal, după ce deja au început să apară mamiferele pe străzi. 

Ploieștiul a fost terorizat în ultima lună de un urs care a fost prins cu mare greutate și relocat. Povestea ursului poreclit Rambo se poate repeta oricând, atât la Ploiești, cât și în alte orașe, iar relocarea nu este o soluție, pentru că practica a dovedit că aceste mamifere atacă gospodăriile și sunt chiar mai agresive decât celelalte.

A ajuns în curtea spitalului

Cel mai recent caz care a alarmat populația este al ursului filmat în apropierea spitalului de neuropsihiatrie de la Săpoca, județul Buzău. Urșii și-au făcut apariția și în alte localități din județul Buzău, precum Ojasca și Unguriu, iar autoritățile locale nu pot face altceva decât să le spună oamenilor să stea închiși în case, pentru că e prea complicat să fie prins animalul care le intră în curți și în case. 

Apariția mamiferului l-a determinat pe primarul localității Unguriu să afirme că după ursul de câmpie, vom avea în curând și „ursul de Marea Neagră, care va alerga turiștii pe plajă”. Specialiștii spun cam același lucru, pentru că înmulțirea lor va continua, până când vor ajunge mult mai departe de zonele de deal pe care le terorizează acum.

Alergarea ursului brun, sport național

Primarii localităților în care acum apar urșii pentru prima oară nici măcar nu știu ce au de făcut din punct de vedere procedural. Specialiștii spun că specia nu e periclitată, pentru că și-a întins arealul peste tot, în zone în care nu au existat niciodată, iar „narativul” care spune că omul este vinovat, pentru că a defrișat pădurile, este fals. 

Conform procedurilor, dacă apar urși într-o localitate, primarul trebuie să convoace o echipă de intervenție, trebuie să aibă contract cu un medic veterinar, cu Jandarmeria și cu o asociație de vânătoare care e în zonă. Echipa aceasta trebuie să vină să alunge ursul, să-l relocheze sau animalul să fie eutanasiat de veterinar, dacă atacă. 

În unele localități deja există aceste echipe și alergarea ursului brun a devenit sport local sau chiar rutină, însă primarii de la câmpie nu sunt obișnuiți cu ideea că localitățile lor au fost invadate de mamifere mari, astfel încât le va fi mai greu să se organizeze. Pânda și goana după urși se fac mai ales pe timpul nopții și devin epuizante pentru echipele primăriilor, rezultatele fiind zero, de cele mai multe ori. 

Se vor vâna foarte puțini

Vânătoarea urșilor va putea începe din nou, după ce ministrul Mediului, Mircea Fechet, a dat un Ordin pentru cotele de prevenţie şi de intervenţie, urmând a se putea recolta doar 220 de urși - 140 de exemplare pentru cota de prevenţie şi 80 de exemplare pentru cota de intervenţie. Noile cote de vânătoare au fost propuse de Comisia pentru monumentele Naturii din cadrul Academiei Române, după ce tot această comisie a anulat Ordinul anterior, dat de fostul ministru Tanczos Barna, în ultima zi a mandatului său din Guvernul Ciucă. Ordinul anterior prevedea 55 de urși în cota de intervenție și încă 426 în cota de prevenție. 

După ce a fost negociat cu ONG-urile și cu membrii comisiei din cadrul Academiei Române, din care nu face parte niciun expert în management cinegetic, noul Ordin ar trebui să fie aplicat, în curând, însă nu va duce la scăderea numărului lor. Acea comisie a dat vot negativ, fiind decisiv, conform legii.

Cotele de intervenție și de prevenție se dau acolo unde s-au înregistrat cele mai mari pagube, iar aceste cote fiind foarte reduse, vor rămâne foarte multe localități în pericol. Ar trebui să se extragă cel puțin de trei ori mai mulți urși decât prevăd aceste cote, numărul lor fiind de peste două ori mai mare decât poate să suporte pădurea.

Jumătate de miliard de euro anual, pentru nimic

Specialiștii în management cinegetic spun că este o eroare mai ales faptul că s-a redus foarte mult numărul de urși care se pot vâna, pentru că astfel va rămâne în continuare problema nerezolvată a înmulțirii lor. Pe de altă parte, costurile sunt uriașe, în fiecare an, pentru rezultate zero, pagubele financiare ridicându-se anual la peste 50 de milioane de euro.

Pentru a mai reduce teroarea în unele localități, s-a aplicat eutanasierea mamiferelor, de către medicii veterinari din echipele de intervenție conduse de primari, dar nu orice urs poate ajunge să fie eutanasiat, ci e nevoie de o anchetă echivalentă cu cea de crimă, pentru a se lua decizia. Astfel, statul își lasă cetățenii pradă mamiferelor, iar dacă se constată moartea oamenilor sau sfâșierea unor cetățeni care totuși scapă cu viață, abia atunci se trece la procedura de eutanasiere sau la recoltare, pe cota de intervenție.

Noul Ordin de ministru se va putea aplica foarte greu, pentru că s-a eliminat posibilitatea de a se vâna pentru trofeu, ceea ce înseamnă că statul cere intervenția prin voluntariat. „În primul rând, rezultatele nu se vor vedea, pentru că aceste cote sunt insuficiente. Ar trebui să fie cel puțin de trei ori mai mari, pentru a fi eficiente, având în vedere faptul că numărul maxim de urși ar trebui să nu depășească 4.000 de exemplare, pentru a avea efectiv loc în pădurile României. Prin noul Ordin de ministru nu se acordă aceste cote gestionarilor fondurilor de vânătoare, ci sunt date către personalul de specialitate, iar asociațiile de vânătoare ar trebui să vâneze pe banii lor. Ar putea chiar să refuze”, a explicat, pentru Jurnalul, Ovidiu Ionescu, profesor al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov. 

Adevărații specialiști sunt ignorați

Tanczos Barna a fost primul membru al unui guvern din ultimii 20 de ani care a îndrăznit să ceară cote mai mari de vânătoare, după ce votanții din Harghita, Covasna, Mureș și Brașov i-au dat „ultimatum”, oamenii fiind permanent sub amenințarea animalelor sălbatice care îi atacă în gospodării. Ministrul a luat această decizie în urma rezultatelor parțiale ale unui studiu început în 2021, care arată că numărul urșilor era deja dublu față de cel optim. 

„În Brașov, populația de urs este cu mult peste nivelul optim ecologic, economic și social. Nu a mai existat niciodată o astfel de situație. Ar trebui să diminuăm numărul conflictelor cu omul. Atunci când nu se iau măsuri, populația începe să-și facă singură dreptate, iar unii otrăvesc urșii, pentru a nu fi atacați în casele lor”, mai spune specialistul, care a fost și membru al echipei de cercetare care a realizat studiul pentru Ministerul Agriculturii.

Conform studiilor, optim pentru județul Brașov ar fi cel mult 340 de urși, iar pentru întreaga țară, circa 4.000, dar numărul mamiferelor ar putea ajunge de trei ori mai mare în primăvara viitoare. În acest timp, activiștii de mediu din ONG-uri pretind că se dorește uciderea tuturor urșilor, ceea ce este fals. Înainte de 2016, când vânătoarea a fost eliminată de guvernul Cioloș, în România au fost împușcați urși doar în limita unei cotelor de prevenție și de intervenție care s-a calculat în raport cu atacurile animalelor asupra zonelor locuite de oameni. Iar măsurile au fost ineficiente.

Se dau doar soluții fără efect

Nici gardurile electrice sau relocările - mutarea animalelor în alte zone ale țării - nu au dat rezultate, iar singura măsură eficientă ar fi „recoltarea”. „Recoltarea înseamnă extragerea unor exemplare. Criteriile pe care se adoptă această măsură sunt densitatea populației, nivelul pagubelor și numărul de conflicte cu oamenii. Statistica arată cum au crescut acești indicatori, din 2016, aproape de trei ori. Relocarea nu a avut efect. În orașul Brașov, noi am capturat peste 250 de urși pe care i-am relocat, după anul 2000. Am fost primii care am testat toate măsurile posibile, tocmai pentru a evita extragerea. Și pentru urși este periculoasă această creștere a populației din specia lor, pentru că masculii se omoară între ei și ucid puii, iar femelele sunt împinse către zonele locuite de oameni și provoacă pagube. Puii se obișnuiesc să caute hrană în gospodăriile populației și nu le mai este frică de oameni”, mai spune Ovidiu Ionescu.

Județele cu cea mai ridicată populație de urși sunt Brașov, Harghita, Covasna, Mureș, Argeș și Bacău, unele cu peste 1.000 de exemplare. Aici este și cel mai mare nivel al conflictelor cu oamenii. Există o escaladare exponențială a pagubelor și a atacurilor asupra omului. Vorbim despre oameni morți sau mutilați, iar cei atacați încep să-și facă singuri dreptate. Populația nu mai așteaptă soluții de la Guvern, tocmai pentru că acea prevedere legală a cotei de prevenție a fost întotdeauna foarte timid aplicată.

În discuțiile cu Comisia Europeană, când s-a pus problema intervenției în România, ni s-a spus că problema este la noi, iar autoritățile noastre trebuie să ia măsuri și să le aplice. Dar sub presiunea ONG-urilor pentru protecția animalelor și a mass-media, măsurile nu s-au aplicat. 

Ovidiu Ionescu, profesor la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Universitatea Transilvania din Brașov

De două luni se derulează o campanie de promovare a imaginii ursului blând și jucăuș, în urma căreia au fost deja atacați primii cinci turiști, pe Transfăgărășan. Toți s-au apropiat de animale, crezând că sunt ca în imaginile propagate în mass-media și pe internet. În acest context, oricând se poate ajunge la o tragedie.