Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În sesizarea la CCR, se face apel la o recomandare a Comisiei de la Veneția, conform căreia legislația electorală nu ar trebui să fie modificată cu mai puțin de un an înaintea scrutinului. Cei de la USR vorbesc chiar că ar fi bine ca acest termen să fie chiar de doi ani. Opoziția vrea ca legea să fie declarată neconstituțională sau, dacă nu, CCR să dispună că modificările operate nu pot fi aplicate la alegerile de anul acesta. Demersul are drept scop vădit blocarea planului lui Iohannis de a demisiona în octombrie, după derularea alegerilor în septembrie, în vederea preluării unei funcții înalte la nivel european.
Senatul României, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, la data de 26 februarie 2024, cu 75 de voturi „pentru” și doar 20 „împotrivă”, proiectul de lege al celor de la UDMR, privind modificarea Legii nr. 370/2004, privind alegerea președintelui României.
Concret, modificările operate la legea în discuție stabilesc că „ziua alegerilor prezidențiale este duminica, iar alegerile au loc cu cel mult trei luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul președintelui”, precum și că „cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor, prin hotărâre”.
La data de 5 martie 2024, legea adoptată de Parlament a fost depusă la Secretariatul General, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității ei. Lucru care s-a petrecut aproape instantaneu. A doua zi, pe data de 6 martie 2024, grupurile parlamentare ale USR și mai mulți deputați neafiliați, membrii ai formațiunii Forța Dreptei, înființată de Ludovic Orban și aflată în alianță electorală cu USR, au atacat legea la Curtea Constituțională.
Recomandările Comisiei de la Veneția, invocate din nou
Este vorba despre 41 de membri USR și de 14 parlamentari neafiliați, care au semnat sesizarea neconstituționalității legii. Sesizarea este redactată sub semnătura principală a deputatului progresist Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR de la Camera Deputaților.
În acest document transmis Curții Constituționale, parlamentarii de Opoziție susțin că proiectul de lege votat de Parlament „încalcă flagrant articolele din Constituția României” care se referă la statul român, la suveranitate, la egalitatea în drepturi, la dreptul la vot, la dreptul de a fi ales, la rolul președintelui, la alegerea președintelui, la vacanța funcției și la deciziile Curții Constituționale.
Potrivit celor de la USR și Forța Dreptei, „adoptarea legii pentru alegerea președintelui României cu mai puțin de șase luni înaintea alegerilor aduce atingere principiilor previzibilității normelor și stabilității juridice”. Autorii sesizării susțin că, „potrivit Codului bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția, «ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutine, ci modificarea lor frecventă cu puțin timp (cel puțin un an) înaintea alegerilor. Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic aflat la putere»”.
USR recunoaște, în aceeași sesizare, că (,) Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa, că acest act al Comisiei de la Veneția nu are un caracter obligatoriu, însă este de părere că „recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele își pot manifesta opțiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului”.
Dacă nu o pică, măcar să o amâne
Mai mult, parlamentarii Opoziției citează unele „opinii” conform cărora legile electorale ar trebui să poată fi modificate cu mai mult de un an înainte de alegeri și consideră că „cel puțin doi ani înainte de alegeri se constituie într-un termen rezonabil”.
Se mai arată că „propunerea legislativă este nejustificată și nefundamentată, iar expunerea de motive este, atât formal, cât și substanțial, neconformă din perspectiva normelor de tehnică legislativă prevăzute în Legea 24/2000, aspect incompatibil cu principiul constituțional al legalității”. „O perioadă de mai multe luni în care un președinte discreditat de lipsa susținerii acordate prin votul cetățenilor, dar beneficiind în continuare de atributele și pârghiile puterii, nu poate fi decât dăunătoare democrației, devenind chiar o amenințare la adresa acesteia”, mai susțin cei de la USR în această acțiune.
Se mai precizează, de asemenea, că, în contextul modificării termenelor cu puțin timp înaintea desfășurării procesului electoral, este afectată exercitarea drepturilor electorale ale candidaților, cetățenilor și opoziției, contravenind principiilor democratice fundamentale și obligațiilor internaționale ale statului. „Este esențială declararea ca neconstituțională a legii votate sau cel puțin constatarea că aceste modificări nu ar trebui să vizeze alegerile din 2024, deoarece schimbările au fost introduse cu mai puțin de 6 luni înainte de perioada electorală. Așadar, este crucial să se asigure conformitatea cu standardele internaționale și cu angajamentele statului de a proteja drepturile electorale ale tuturor cetățenilor, garantând astfel integritatea procesului electoral”, se mai subliniază în sesizarea de neconstituționalitate.
Ce s-ar întâmpla dacă demersul progresiștilor ar avea succes
USR și Forța Dreptei urmăresc, prin această acțiune, ca alegerile prezidențiale din 2024 să se țină la termenul din legislația nemodificată, pentru a-l forța pe președintele Klaus Iohannis fie să rămână în funcție până la finalul mandatului, fie să demisioneze din funcție înaintea alegerilor prezidențiale, în caz că dorește să preia, în toamnă, o altă funcție de înaltă dregătorie la nivelul Uniunii Europene sau chiar al NATO.
PNL și PSD ar putea, în schimb, în baza legii de modificare adoptată de Parlament, să organizeze primul tur al alegerilor prezidențiale în data de 15 septembrie, iar al doilea tur în data de 22 septembrie 2024, în condițiile în care mandatul lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni s-ar încheia, la termen, în luna decembrie. Acest scenariu se înscrie în planul ca, în octombrie, Iohannis să poată demisiona din funcție, fiind deja ales succesorul său încă de la finalul lunii septembrie.
În schimb, dacă alegerile prezidențiale ar avea loc la termen, după demisia lui Iohannis, s-ar intra într-o altă logică constituțională referitoare la vacanța funcției prezidențiale. În acest scenariu, ar trebui organizate alegeri prezidențiale anticipate. Mai mult, scenariul acesta ar îngreuna foarte mult și situația lui Nicolae Ciucă, în ipoteza în care PNL l-ar desemna drept candidat pentru alegerile prezidențiale. Fiind șeful Senatului, Ciucă ar deveni, automat, președintele interimar al României, în condițiile în care, ca președinte de partid, ar trebui să se ocupe de campania electorală a formațiunii pe care o conduce, dar și de campania electorală personală, în calitate de candidat.
