Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Năstrușnicul proiect de lege al celor de la USR este denumit PLX 356/2024 – „propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații”. Legea este inițiată de deputatul USR Emanuel Ungureanu și este susținută cu semnături doar de doi colegi ai săi de partid și de Cameră, Marius Andrei Miftode și Diana Stoica.
Inițiativa a fost depusă la Camera Deputaților în data de 11 iunie 2024 și are, conform formei aflate în dezbaterea Parlamentului, un singur articol. Acesta dorește introducerea în cuprinsul Legii nr. 14/1992 a unui nou articol, 37 indice 1, conform căruia „cadrelor militare și angajaților civili din cadrul Serviciului Român de Informații li se interzice desfășurarea oricăror activități de consultanță sau asistență, fie directă, fie prin intermediul unor entități juridice, companii sau organizații non-guvernamentale, pentru o perioadă de 20 de ani de la data încetării activității”.
În expunerea de motive, deputatul Emanuel Ungureanu precizează că „în contextul actual al integrității instituțiilor publice, este esențial să se asigure că informațiile sensibile și cunoștințele acumulate de cadrele militare și de personalul civil din structurile de securitate națională nu sunt utilizate în mod inadecvat după încetarea activității acestora”.
Pretextul, securitatea națională
Potrivit inițiatorului, „complexitatea și volatilitatea mediului de securitate impun măsuri stricte pentru a preveni riscurile asociate divulgării sau utilizării neautorizate a informațiilor care pot afecta securitatea națională”. Acesta adaugă că „aceste persoane au acces la informații critice și proceduri interne care, dacă sunt exploatate în mod necorespunzător, pot periclita securitatea națională, afectând totodată încrederea cetățenilor în instituțiile statului”.
Propunerea legislativă, spune autorul, are drept principal obiectiv „prevenirea conflictelor de interese și protejarea informațiilor sensibile care ar putea afecta securitatea națională”. Astfel, susține Emanuel Ungureanu, „prin instituirea unei perioade de interdicție de 20 de ani pentru desfășurarea activităților de consultanță de către cadrele militare și de personalul civil din structurile de securitate națională, se urmărește prevenirea utilizării inadecvate a cunoștințelor dobândite în timpul serviciului activ. Aceste cunoștințe includ strategii, proceduri și informații confidențiale care ar putea fi exploatate direct sau indirect de entități private sau străine. Se dorește, astfel, asigurarea că foștii angajați nu vor folosi informațiile sensibile în moduri care ar putea compromite securitatea națională, prevenind astfel orice situație în care informațiile critice pot fi utilizate împotriva intereselor naționale”.
CSAT, așteptat să exprime un punct de vedere
Deputatul mai susține, de asemenea, în documentul citat, că prin acest proiect de lege se oferă un cadru clar și transparent pentru foștii angajați ai Serviciului Român de Informații, „astfel încât aceștia să fie conștienți de limitele și responsabilitățile care le revin după încetarea activității”. De asemenea, Ungureanu mai arată că „se va preveni apariția conflictelor de interese, eliminând posibilitatea ca foștii angajați (ai SRI – n.red.) să utilizeze pozițiile anterioare în scopuri personale sau comerciale”.
„Propunerea legislativă consolidează protecția informațiilor sensibile și asigură o tranziție responsabilă a foștilor angajați către alte activități profesionale”, conchide deputatul USR.
Proiectul de lege se află, în acest moment, în procedura de avizare, fiind așteptate din partea Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ și Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT) punctele de vedere și avizele, acestea urmând să ajungă la mapă până luna viitoare.
De altfel, inițiativa legislativă în discuție se află în consultare publică până pe data de 8 iulie 2024. Camera Deputaților este prima cameră sesizată, iar Senatul este forul decizional.
În ultimul an, parlamentarii USR au inițiat mai multe legi care vizează sistemul pe care l-au susținut
De altfel, aceasta nu este singura lege care vizează angajații serviciilor secrete, pe care cei de la USR au inițiat-o, în ultimul an, mai ales după ce liderii marcanți ai acestei formațiuni politice au început să aibă probleme cu procuratura, din cauze de dosare penale. Spre exemplu, există în dezbatere PLX 338/2024, privind deconspirarea rudelor lucrătorilor Securității care ocupă demnități sau funcții publice. Proiectul a fost inițiat de deputatul USR Claudiu Năsui și a picat, la Senat, în 21 mai 2024. În prezent, legea se află la Camera Deputaților.
Există, de asemenea, în dezbatere PLX 189/2024, pentru modificarea unor acte normative în domeniul organizării și funcționării serviciilor de informații din România. Inițiatorul este deputatul neafiliat Tudor Benga, fost membru USR de Brașov. Legea urmărește ca numirea și demiterea directorilor SRI, SIE, SPP și STS să fie făcută de Parlament, la propunerea președintelui României sau a unei treimi din numărul deputaților și senatorilor. Proiectul mai vrea ca SRI să nu mai poată desfășura activități comerciale, cu excepția celor derulate printr-o singură regie autonomă sau a unor unități medicale. Mai mult, serviciile urmează să fie controlate de o nouă comisie specializată parlamentară, care ar putea avea acces nelimitat la sediile serviciilor, dar și la toate documentele clasificate ale acestora.
Un alt proiect, PLX 285/2023, inițiat de cei de la USR, vizează modificarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, care vrea să instituie faptul că nu beneficiază de pensia de serviciu acordată militarilor în baza legii lucrării Securității, cadre militare, care, având calitatea de ofițer, subofițer sau angajat civil al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 1945 – 1989, au desfășurat activități prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a căror calitate a fost constatată prin hotărâre judecătorească și irevocabilă.
