Vaccinul porcin a pus pe butuci Institutul Cantacuzino

Institutul Cantacuzino, cu o istorie de aproape un secol, e în pragul falimentului din cauza vaccinului împotriva gripei porcine. În acest moment, la institut se mai fabrică doar vaccinul pentru gripa sezonieră, directorul general sperând ca de la anul să se reia şi fabricaţia pentru vaccinul BCG, cel care se face bebeluşilor împotriva tuberculozei.

Autorizaţia pentru fabricarea acestui vaccin a fost retrasă de Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) în luna februarie. Conducerea institutului a ajuns la mila publică. Şi-a afişat pe site nişte conturi unde oamenii pot face donaţii. Cât de periculos e virusul West Nile şi unde au dispărut alte două virusuri celebre, cel aviar şi cel porcin, citiţi în interviul de mai jos.

● Jurnalul Naţional: Ce vaccinuri, din cele 10-12 pentru care avea autorizaţie în mod obişnuit, mai produce Institutul Cantacuzino?

Dr. Gabriel Ionescu, director general Institutul Cantacuzino: În acest moment, institutul are autorizaţie de fabricaţie doar pentru vaccinul gripal sezonier. Toate investiţiile noastre umane şi financiare sunt canalizate pe acest produs, pentru a putea asigura, ca în fiecare toamnă, necesarul de vaccin. Ar trebuie să acoperim în jur de 20%-25% din populaţie, aceasta e cifra de protecţie, pentru ca, în cazul apariţiei unei epidemii cu o tulpină virulentă de virus gripal, să putem face faţă.

● Când preconizaţi că veţi relua producerea vaccinului BCG, vaccinul antituberculos, ce se află în lista vaccinurilor obligatorii pentru bebeluşi?

Anul trecut, institutul a luat decizia de sistare a producţiei vaccinului BCG pentru retehnologizarea liniei. Se estimase că vom putea produce în acest an vaccinul antituberculoză. S-a dovedit că necesităţile de retehnologizare sunt mult mai mari decât posibilităţile noastre financiare şi am solicitat ajutor din partea Ministerului Sănătăţii. A fost alocat în luna martie a acestui an 1 milion de lei de la Guvern şi am putut plăti concret nişte facturi în luna iulie. Suplimentar, pe lângă acel milion, Guvernul ne-a mai alocat anul acesta, la rectificarea bugetară, încă 1,4 milioane de lei. Aria de vaccin BCG e interconectată pe anumite facilităţi cu cea de vaccin gripal. Şi acolo sunt o serie de lucrări de efectuat, dar nu pot fi făcute decât în această toamnă. Pentru că anul trecut s-a lucrat primăvară-vară la vaccinul gripal, sezonier, apoi s-a intrat în producţia de vaccin gripal pandemic, în primăvara asta au fost amenajări la aria de vaccin gripal sezonier, apoi producţia de vaccin pentru toamna asta.

Când se termină campania de producere a vaccinului gripal, se pot instala acele echipamente inclusiv pentru linia pentru BCG. Până la sfârşitul anului sperăm să terminăm retehnologizarea liniilor, încât în ianuarie să solicităm o inspecţie a ANM pentru autorizarea de fabricaţie. Apoi începem să fabricăm câteva loturi experimentale prin care să dovedim că produsul este bun în noile condiţii de fabricare. Vara-toamna viitoare sperăm să intrăm în producţia de serie a vaccinului BCG.
Până atunci continuăm să importăm (n.r. - România a cumpărat 1 milion de vaccinuri anti-TBC cu 80.000 de dolari, tranzacţie intermediată prin UNICEF).

● Trebuie să lămurim un aspect. De ce Ministerul Sănătăţii a importat 1 milion de doze de vaccin BCG, când numărul de nou-născuţi e în jur de 200.000 pe an?

Şi vaccinul străin, şi cel românesc sunt condiţionate în fiole multidoză, de circa 20 de doze. Nu se poate fizic altfel. E atât de puţin, încât nu-l poţi condiţiona monodoză. Dacă deschizi fiola, în câteva ore substanţa se inactivează. Copiii nu se nasc câte 20 o dată în maternitate. Ei trebuie vaccinaţi. La două-trei naşteri se folosesc două-trei doze din acel flacon, restul se aruncă. Din experienţă vă spun că, practic, se utilizează cam 25% din dozele teoretice. Acel milion va ajunge pentru anul acesta şi pentru la anul pentru vaccinarea bebeluşilor.

● În condiţiile în care România nu mai produce vaccinuri atât de importante, a apărut şi un nou virus de care să ne ocupăm. Cât de agresiv este virusul West Nile?

Institutul Cantacuzino nu produce doar vaccinuri. Avem mai multe laboratoare şi departamente, printre care Laboratorul de infecţii cu transmitere prin vectori şi de entomologie (n.r. - ramură a zoologiei ce se ocupă cu studiul insectelor) medicală. Acolo s-a pus acest diagnostic de West Nile. În România s-au înregistrat în 1996 foarte multe cazuri, de atunci doar cazuri sporadice. Anul acesta au apărut ceva mai multe cazuri. Nu pot spune că West Nile e un virus foarte agresiv. Există 80% din cazuri de infecţii inaparente, n-ai nici un fel de simptom, deci te-a înţepat ţânţarul infectat, dezvolţi un răspuns imun, un anticorp, şi eşti protejat. Doar 20% din cei infectaţi fac diferite forme de boală, de la forme uşoare la forme grave de meningo-encefalită, care se pot solda cu deces. Deci eu nu l-aş încadra la categoria virusuri agresive. De aceea nu se dezvoltă vaccin special, pentru că nu reprezintă o problemă de masă. Nu trebuie creată panică. Decesele s-au înregistrat la persoane în vârstă. Persoanele în vârstă au sistemul imunitar într-o stare mai fragilă. Sunt în grupele de risc.

● Unde a dispărut gripa porcină?

Virusurile nu dispar, au şi ele vectorii lor, au o anumită ciclicitate. Unele se transmit de la om la om, altele prin ţânţari, au sezonalitatea lor. Cele gripale în sezonul rece, în general. Nu doar cel porcin, oricare din virusurile gripale. Din fericire, n-a fost un virus foarte agresiv, a avut o putere de diseminare mărită, dar nu a fost virulent, cum a fost cel de origine aviară, acel H5N1. Dacă ar fi fost epidemie sau pandemie de gripă aviară cu numărul de cazuri ce s-a înregistrat la porcină, mortalitatea ar fi fost mult mai mare.

 

● Virus porcin, gripă aviară, West Nile. Putem vorbi despre o perioadă a molimelor în ultimii şapte ani?

Poate există mai multă informare, mai multă cunoaştere. Mass-media sunt mult mai interesate de astfel de evenimente, poate după evenimentele bio-teroriste din 2001, acele atacuri cu plicuri cu spori de antrax. Lumea a devenit atentă la astfel de informaţii: e o infecţie naturală, e provocată? N-ai de unde să ştii de la început, alteori nu afli răspunsul niciodată.

● Au mai rămas vaccinuri de la gripa porcină?

A existat un contract între Ministerul Sănătăţii şi Institutul Cantacuzino pentru a fabrica 5 milioane de doze de vaccin. De ce 5 milioane? Pentru că e acea valoare teoretică ce ar fi acoperit eficientă populaţie, 20%-25% din total, în cazul în care epidemia se răspândea agresiv. Din păcate, a existat o mare rată de refuz a populaţiei, de rezistenţă la vaccinare chiar şi a medicilor care au avut reticenţe în a se vaccina sau în a recomanda pacienţilor vaccinarea. Noi am avut capacitatea de producţie a întregii cantităţi contractate, dar într-un anumit ritm de livrare. Totul a mers bine până în februarie, dată până la care livrasem ministerului 3 milioane de doze, iar până în aprilie, când expira contractul, am fi livrat întreaga cantitate.

Din păcate, chiar şi cele 3 milioane de doze s-au dovedit a fi prea multe. Până la data ridicării autorizaţiei, eram cu restul de 2 milioane de doze în diferite stadii de fabricaţie. Am primit la finele anului trecut toţi banii pentru această comandă, dar ministerul (în fapt, Curtea de Conturi) ne-a cerut banii înapoi pe cele 2 milioane de doze de vaccin gripal pandemic nelivrate şi de care nu mai era nevoie. Pe ce nu am livrat a trebuit să returnăm contravaloarea. Dar cheltuiala noi o efectuasem în mare parte.

● De ce a fost atâta isterie în cazul gripei porcine?

Cu un virus precum cel porcin omenirea nu s-a confruntat de mult timp. Teama generată de posibila pandemie sau virusul gripal precum cel aviar H5N1 cu mortalitate 50%-60% a fost cauza. Nu ştiam cum va evolua. Mai bine că s-a preferat o asemenea soluţie, să avem doze cu care să n-avem ce face, decât să avem cazuri grave şi noi să n-avem cu ce să vaccinăm. Când lumea s-a liniştit şi a văzut că nu e chiar aşa gravă situaţia, a început să pună întrebarea de ce ne-am aprovizionat cu atât de multe doze. Ce-ar fi spus aceleaşi persoane dacă se întâmpla cea mai rea variantă?

● Care e situaţia financiară a institutului în acest moment?

Din păcate, prestigiul nu generează bani. Criza sistemului sanitar ne-a afectat, în primul rând, noi livrând predominant unităţilor sanitare. Acestea n-au avut bani să ne plătească şi am acumulat datorii faţă de furnizori. Am intrat în cerc vicios, blocaj. Situaţia s-a suprapus şi cu oprirea producţiei pe liniile de produse injectabile şi returnarea acelei sume la Ministerul Sănătăţii pentru vaccinurile împotriva virusului porcin, sumă ce ne-ar fi permis o oarecare linişte financiară. La trei zile după ce am preluat mandatul, m-am trezit că nu mai am aceşti bani, dar eram nevoit să continuu investiţiile, modernizările, campania de producţie de vaccin, să plătesc salariile.

● Cum intenţionaţi să readuceţi pe linia de plutire Institutul Cantacuzino?

Există un împrumut la BIRD, de câteva milioane de euro, proiect demarat acum câţiva ani pentru retehnologizarea liniei de vaccin gripal. E un proces în derulare. Aceste instalaţii ce urmează să fie montate în toamnă sunt venite de anul trecut, altele sosesc şi vor fi montate. Sunt achiziţionate din acel împrumut. Pe fonduri nerambursabile de la UE avem un proiect care va conduce în doi ani la consolidarea uneia dintre clădirile principale ale institutului, la modernizarea şi la dotarea cu echipamente. S-au făcut şi disponibilizări şi nu pot să garantez că nu se vor mai face. Trebuie să ne adaptăm şi să cheltuim cât producem. În urmă cu mulţi ani aveam peste 1.000 de salariaţi, în timp, prin plecări, pensionări, demisii, se ajunsese la 750 de persoane. Procesul s-a accelerat în această primăvară şi vară şi am rămas vreo 700. Sunt secţii care s-au închis şi n-am găsit alte soluţii. Am mai redistribuit în zonele cu deficit de personal, mai ales la linia de vaccin gripal, dar am ajuns la varianta disponibilizării totale. Existând fluctuaţii în volumul de activitate, am apelat şi la cealaltă formulă, a şomajului tehnic prin rotaţie câte o lună, astfel încât activitatea în respectivul laborator să continue. Din martie, cu şomaj total sunt în jur de 30 de persoane.

● Pe site-ul instituţiei aveţi şi nişte conturi în care se pot face donaţii...

În situaţia dificilă economică în care ne aflăm, am apelat la toate variantele posibile. Şi am deschis şi acele conturi în care firme sau persoane fizice care doresc să ne sprijine financiar să o poată face printr-o contribuţie bănească oricât de mică. Nu prea dă rezultate.