Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procesul prin care fostul premier Victor Ponta a dat în judecată Direcția Națională Anticorupție și pe fostul procuror încadrat la această structură Jean Uncheșelu, în prezent delegat la Parchetul European, a luat o nouă turnură. Asta, după ce, în luna iunie a anului curent, Tribunalul București a dispus scoaterea din cauză atât a DNA, cât și a lui Uncheșelu, în dosarul în care Ponta a solicitat plata unor despăgubiri pentru faptul că a fost anchetat abuziv și trimis în judecată, pentru ca, la final, să fie achitat definitiv. Instanța de fond a obligat doar statul român la plata unor despăgubiri de 100.000 de lei pentru încălcarea termenului rezonabil al soluționării dosarului penal și de 24.706,6 lei cu titlu de daune materiale. Ponta nu a fost mulțumit cu acest verdict și a atacat cu apel, săptămâna aceasta, soluția Tribunalului București. De cealaltă parte, și Ministerul Finanțelor, împreună cu DNA, au atacat cu apel aceeași hotărâre judecătorească.
La data de 11 august 2025, pe rolul Curții de Apel București a fost constituit un nou dosar în cale de atac în procesul prin care Victor Ponta a dat în judecată Direcția Națională Anticorupție, pentru a solicita despăgubiri de un milion de lei pentru modul în care a fost anchetat în dosarul CET Rovinari.
Reamintim că, la data de 11 iunie 2025, Tribunalul București a soluționat fondul acestui dosar, prin încheierea nr. 855/2025, când instanța a admis excepția calității procesuale pasive a Direcției Naționale Anticorupție și a procurorului de caz, Jean Nicolae Uncheșelu, respingând cererea de chemare în judecată formulată de Victor Ponta în contradictoriu cu aceștia, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Tot atunci, judecătorii au respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, dar și excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.
La fond, s-a acceptat doar 10% din pretenții
Potrivit hotărârii instanței de fond, a fost admisă doar în parte cererea formulată de Victor Ponta și a obligat statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice la plata către fostul prim-ministru a sumei de 100.000 de lei pentru prejudiciul moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil al dosarului penal, precum și la plata sumei de 24.706,6 lei cu titlu de daune materiale.
De asemenea, statul român a mai fost obligat și la plata dobânzii legale aferente acestora, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data achitării efective a debitelor. În rest, acțiunea lui Victor Ponta a fost respinsă ca neîntemeiată.
Interesant este faptul că, la data de 29 iulie 2025, prima care a găsit de cuviință să atace cu apel această încheiere a Tribunalului București a fost chiar Direcția Națională Anticorupție. După care, la data de 6 august 2025, același lucru să fie făcut și de Ministerul Finanțelor Publice.
Iar la data de 11 august 2025 a fost înregistrat și apelul formulat de Victor Ponta împotriva aceleiași soluții a Tribunalului București.
Deocamdată, cererile de apel se află în faza de raport, Curtea de Apel București nealocând încă un prim termen de judecată.
Achitat definitiv în dosarul CET Rovinari
Acțiunea în instanță formulată de Victor Ponta a venit după ce, în anul 2015, DNA, sub „bagheta” lui Jean Uncheșelu, l-a trimis în judecată pe fostul ministru al Transporturilor Dan Șova, în calitate de asociat coordonator al Societății Civile de Avocați „Șova și Asociații”, pentru trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, 17 fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată și spălare de bani.
În același dosar, a fost trimis în judecată și premierul în funcție de la acea dată, Victor Ponta, pe care DNA l-a acuzat în calitate de reprezentant al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor Viorel”.
Șova era acuzat că a încheiat cu CET Rovinari trei acte adiționale la un contract de consultanță, prin casa sa de avocatură, contract și acte adiționale care ar fi produs un prejudiciu de 1.665.717,41 de lei. Procurorul Jean Uncheșelu a mai notat în rechizitoriu că, în 30 august 2007, între SCA „Șova și Asociații” și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor Viorel” s-a încheiat o convenție de colaborare profesională, în sumă de 2.000 de euro. Această convenție a fost, ulterior, suplimentată prin acte adiționale, ajungându-se la o sumă de 181.439,38 de lei. Uncheșelu susținea că aceste sume au fost plătite pentru servicii fictive.
Acuzațiile DNA au fost spulberate de ÎCCJ, la finalul anului 2023, când Ponta a fost achitat definitiv.
Procurorul chemat în judecată, venituri de 7 ori mai mari decât despăgubirile acordate de Tribunal
Procurorul de caz pe care Ponta l-a dat în judecată, Jean Uncheșelu, este, în prezent, delegat la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, și face parte din structura EPPO de la București.
Interesant este că suma de 100.000 de lei acordată lui Ponta reprezintă a șaptea parte din venitul anual al acestui procuror, încasat împreună cu soția, judecător, în anul 2023. Potrivit declarației de avere a lui Uncheșelu din data de 13 iunie 2024, veniturile aferente anului fiscal 2023 încasate de procurorul de caz din dosarul „Ponta” au fost de 54.701 lei pe an de la DNA, la care se adaugă leafa de 75.650 de euro pe an (370.685 de lei) de la Parchetul European.
Soția procurorului, Marcela Alina Uncheșelu, este judecător chiar la Tribunalul București, de unde, în 2023, a încasat un salariu de 233.475 de lei pe an. La acesta se adaugă venituri din chirii de 43.482 de lei pe an. În total, veniturile anuale ale soților Uncheșelu în 2023 au fost de 702.343 de lei.
Citește pe Antena3.ro
