Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Profesorii români care au făcut studiile în țară și au inclusiv doctorate, dar câștigă de trei ori mai puțin, sunt revoltați de acest proiect, pe care îl consideră discriminatoriu și chiar o ofensă la adresa tuturor cadrelor didactice. Profesorii au protestat în stradă, pentru a obține sume mult mai mici la salariu și încă nu li s-au rezolvat toate problemele. Inițiatorii proiectului nu consideră că este o măsură discriminatorie, ci o „discriminare pozitivă”, care nu este același lucru, din punctul lor de vedere.
Proiectul parlamentarilor PNL „Investim în studenţii români din Diaspora - STUD-IN-VEST” a fost lansat chiar înainte de alegeri, urmând să treacă prin procedurile de vot din Parlament până la finalul acestui an. Indiferent dacă se va vota sau nu, în forma actuală, diaspora este asigurată astfel că PNL vrea să aloce sume foarte mari de bani pentru studenții români din străinătate, oferindu-le privilegii pentru întoarcerea în țară.
Proiectul de lege prevede finanțarea din banii statului pentru tinerii români care vor să se întoarcă din străinătate ca să înființeze societăţi comerciale în România sau să devină profesori. Nu pentru toți, ci doar pentru cei cu vârsta de până la 35 de ani „care au absolvit în străinătate universităţi de top”.
Programul de finanţare „Investim în studenţii români din diaspora - STUD-IN-VEST” are trei subprograme: „a) Subprogramul „STUD-VEST” care are ca obiectiv finanţare unei societăţi comerciale noi şi dezvoltarea activităţilor acesteia, după data intrării în vigoare a prezentei legi, în domeniul în care beneficiarii au absolvit studiile universitare, prin acordarea anual a 2.024 de granturi, în valoare de 500.000 de lei/grant; b) Subprogramul „STUD-ACOMOD”, care are ca obiectiv înfiinţarea unei societăţi comerciale noi şi dezvoltarea activităţilor acesteia, după data intrării în vigoare a prezentei legi, prin acordarea a 2.024 de granturi de acomodare în valoare de 10.000 de lei lunar/grant, pentru acomodarea şi integrarea în oricare dintre parcurile de afaceri, industriale, inovative şi tehnologice, inclusiv incubatoare de afaceri din România, sume dedicate exclusiv pentru plata chiriei şi/sau a utilităţilor societăţii comerciale nou înfiinţate timp de 3 ani.
c) Subprogramul „STUD-ERA”, care are ca obiectiv încadrarea beneficiarilor, conform procedurilor prevăzute de lege, după intrarea în vigoare a prezentei legi, în unităţile de învăţământ de stat gimnazial, liceal şi universitar din România, cu cele mai bune rezultate în ultimii 3 ani, prin acordarea a 2.024 de granturi de repatriere în valoare de 15.000 de lei lunar/grant, pentru o perioadă de 5 ani”, conform proiectului de act normativ.
Se vor crea posturi speciale
Finanţarea subprogramelor ar urma să se facă prin bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pentru antreprenori, respectiv prin bugetul Ministerului Educaţiei, pentru cei care vor să devină profesori în sistemul preuniversitar sau universitar.
În textul proiectului de lege se specifică faptul că vor fi finanțați absolvenții „universităților de top”, dar nu se specifică în ce fel se stabilește „topul”. Unul dintre inițiatori a explicat, pentru Jurnalul.
„Este o formulare generală. Noi am elaborat un proiect în variantă maximală și vom avea, în dezbaterea parlamentară, discuții pe această temă. Vom vedea dacă vom menține această formulare sau o vom modifica, în sensul de a vorbi doar despre universități acreditate în străinătate”, a explicat Gabriel Andronache, pentru Jurnalul.
Proiectul de lege prevede aducerea absolvenților din străinătate în sistemul românesc de învățământ, iar întrebarea pe care și-o pun acum absolvenții universităților din România, care se pregătesc de titularizare pe posturi, este dacă acești colegi ai lor de la universități din alte țări vor concura pe aceleași posturi sau vor intra fără concurs.
Inițiatorii proiectului spun că nu va fi vorba despre o astfel de concurență și se vor respecta procedurile din România, dar în condiții speciale.
„Procedura este descrisă în lege. Ministerul Educației urmează să suplimenteze, în baza acestei legi, posturile în școlile despre care vorbim în proiect, apoi, pe bază de concurs, aceste posturi vor fi ocupate de către cei care au absolvit o universitate în străinătate. Procedura urmează să fie definită tot de către Ministerul Educației, prin ordine și legislație subsecventă, în baza normelor de aplicare”, mai spune inițiatorul.
Profesioniștii abia acum sunt convinși să plece
Profesorii din România spun că nu pot înțelege această discriminare. În timp ce ei se zbat să prindă un post, prin titularizare, catedrele scoase la concurs fiind foarte puține, apoi câștigă puțin peste 1.000 de euro pe lună, cu tot cu sporuri, inclusiv spor de doctorat și peste 10 ani de vechime și ore suplimentare, privilegiații care au învățat în străinătate vor primi de la stat 3.000 de euro, pe posturi create special pentru ei, timp de 5 ani, fără niciun efort, doar pentru că și-au plătit studiile la universități din alte țări.
Cei care sunt angajați în sistemul de educație sunt revoltați și spun că măsura este în mod cert discriminatorie, deoarece oferă o serie de privilegii unei singure categorii, eliminând principiul egalității de șanse.
„Practic, ei ne arată că nu dau doi bani pe universitățile și pe studiile făcute în România. Ei descurajează studiul universitar în România, iar universitățile ar trebui să-și exprime punctul de vedere, pentru că e revoltător să acorzi privilegii pe acest criteriu. E ca și cum spui că studiile din România nu au nicio valoare și le validezi pe celelalte. Atunci mulți își vor pune întrebarea de ce să se ducă la Universitatea din București, când statul le dă bani dacă se duc la o universitate din vestul Europei. Ca să nu mai amintim că toți sunt absolvenți cu studii acreditate în același sistem și se produce o segregare incompatibilă cu principiile democrației. Este o lege discriminatorie făcută special pentru o minoritate și anulează principiul fundamental al democrației, care presupune că toți suntem egali în fața legii”, spune un profesor de liceu cu doctorat în Filosofie, care după 20 de ani de muncă în alte domenii și 10 ani de activitate în învățământul preuniversitar nu câștigă mai mult de 7.000 de lei net, pe lună, cu toate sporurile și ore suplimentare.
Proiectul i-a înfuriat pe sindicaliști
Și sindicatele se revoltă. Unii sunt chiar furioși, considerând proiectul legislativ o adevărată ofensă, mai ales după ce au ieșit în stradă în ultimii ani și nu au obținut ceea ce au cerut de la guverne. „Cel mai mare salariu din preuniversitar nu depășește 13.000 de lei, cu ore suplimentare, sporuri și toate gradele didactice, cu funcție de conducere. 3.000 de euro este o sumă care depășește și nivelul de salarizare al unui director de instituție de învățământ, dar și pe al unui rector. Dacă vor să facă asta, ar fi bine să-i aducă pe absolvenții din străinătate să predea pe posturile care acum sunt ocupate de necalificați, în mediul rural sau în orașele mici, pentru care statul nu decontează nici măcar naveta. Dar să-i plătească la același nivel cu al celor care sunt angajați în sistem. Este inadmisibil să se facă o asemenea propunere. E ca și cum ne-ar invita să plecăm toți din țară, ca la un moment dat să ne întoarcem, dacă ne dă statul bani pentru repatriere. Cred că e o problemă legată de campania electorală, pentru a le arăta tinerilor din diaspora câtă grijă au de ei, dar au uitat de angajații din România care pleacă tocmai pentru că sunt prost plătiți și vor fi determinați să migreze în continuare, mai ales după astfel de legi”, a declarat, pentru Jurnalul, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
„Discriminarea pozitivă nu este discriminatorie”
Gabriel Andronache susține însă că discriminarea pozitivă nu este discriminare, deci legea nu este discriminatorie. „Eu cred că trebuie să ne uităm la viitorul țării și să vedem dacă este necesar să aducem resursa umană plecată din România înapoi în țară. Aspectele legate de discriminare pozitivă sunt reglementate și la nivel internațional, și în România. Este o normă temporară, programul are o perioadă definită de timp, de 5 ani, astfel încât să aducem în țară resursa umană care pleacă din România și nu se mai întoarce. Este vorba despre o facilitate pe care o creăm pentru această categorie. Nu este o măsură discriminatorie, ci discriminare pozitivă. Egalitatea de șanse vorbește despre cei care sunt toți în aceeași categorie, iar din perspectiva aceasta, criteriul este respectat, pentru că vizează o anumită categorie de cetățeni, ceilalți cetățeni având altă situație juridică, astfel încât nu sunt vizați de această lege. Atunci când vorbim despre discriminare pozitivă, conceptul acesta nu este contrar normelor referitoare la nediscriminare”, a explicat Andronache.
Acesta a mai spus că nu înțelege de ce ar pleca în străinătate profesioniștii, dacă deja au o carieră în România, explicând că și cei aduși cu aceste sume înapoi în țară vor intra după 5 ani în aceleași condiții de plată ca toți ceilalți, după ce vor beneficia de banii de la stat pentru repatriere.
