Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reforma învățământului a fost începută de fostul ministru al Educației Ligia Deca, fiind materializată în noul cadru legislativ, din anul 2023. Următorul ministru, Daniel David, a dus mai departe proiectul Ligiei Deca și chiar intenționa să adauge elemente noi, în sistemul preuniversitar, inclusiv programe suport, programe de mentorat și colaborarea cu specialiști din mai multe domenii. David spera, în perioada primului mandat, că se vor aloca suficienți bani pentru educație, astfel încât să se poată crește calitatea actului de predare, dar politica de austeritate a premierului Ilie Bolojan a eliminat toate planurile foștilor miniștri ai Educației. Deși sindicatele profesorilor au avertizat guvernul asupra pericolului de scădere a calității învățământului în România, tăierile de bugete au mers mai departe, iar acum se văd și primele rezultate, la Evaluarea Națională. Organizația „Salvați Copiii” a analizat rezultatele obținute de elevii români, iar recomandările pe care le fac specialiștii ONG-ului sunt similare cu programele propuse de foștii miniștri ai Educației, dar compromise de Ilie Bolojan.
Rezultatele de la Evaluarea Națională arată discrepanțele mari din țară: mai puțin de două treimi dintre elevii intrați pe pragul școlii acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5. Diferențele dintre județe, de peste 40 de puncte procentuale între extreme, reflectă o inegalitate teritorială structurală în accesul la o educație de calitate. Cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 (raportat la numărul celor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018) se înregistrează în județele: Călărași (43,06%), Teleorman (50,73%) și Caraș-Severin (51,14%).
Analiza făcută de „Salvați Copiii” arată că mai puțin de două treimi din totalul elevilor intrați pe pragul școlii acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5 - 64,91%, respectiv 113.316 din cei 174.567 înscriși în urmă cu nouă ani. În mediul rural, situația este și mai îngrijorătoare, diferențele dintre județe fiind și de peste 40 de puncte procentuale între extreme. Astfel, ponderea mediilor peste 5 din județul Călărași este de 43,06%, comparativ cu București, unde este de 84,06%.
ONG-ul constată că mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%), „fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reușește să asigure accesul la o educație relevantă și de calitate tuturor copiilor”, conform specialiștilor „Salvați Copiii”.
Pornind de la aceste constatări, organizația a adresat Ministerului Educației un set de recomandări menite să crească rezultatele pozitive ale elevilor și să reducă decalajele teritoriale, printre care: instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea elevilor cu risc și instituirea unor măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii; extinderea programelor de remediere, Școala după Școală și A Doua Șansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunitățile vulnerabile, organizarea separată a claselor a VIII-a și introducerea unor garanții de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal.
Reforma învățământului a fost distrusă de austeritate
Toate acestea au fost prevăzute și în actuala lege a învățământului preuniversitar, iar foștii miniștri - Ligia Deca și Daniel David - au susținut necesitatea unor astfel de programe. Problemele au apărut atunci când Ilie Bolojan a tăiat finanțarea pentru educație și a eliminat mii de cadre didactice din sistem, prin pachetele de măsuri de austeritate - cele mai afectate fiind școlile din mediul rural, exact așa cum avertizează, de doi ani, sindicatele din învățământ.
Fostul ministru al Educației Daniel David a transmis, inclusiv după ce a demisionat din Guvernul Bolojan, că lupta împotriva analfabetismului funcțional și dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere au devenit parte integrantă din Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 și Executivul ar trebui să țină cont de necesitățile sistemului de învățământ. Prima oară când s-a stabilit această prioritate ca problemă de securitate națională a fost în iunie 2020, când a și început reforma învățământului, fiind puse bazele actualelor legi ale învățământului, dar reforma avea nevoie și de finanțare - care nu a mai venit.
Daniel David a demisionat prea târziu
Acesta a fost și motivul demisiei lui David din funcția de ministru - deși a luat această decizie cu mult după data la care au fost aplicate primele tăieri de buget pentru învățământ și în ultimul mandat de ministru pe care l-a acceptat a trebuit să-și contrazică propriile principii, în susținerea măsurilor de austeritate ale guvernului din care făcea parte. Inițial, Daniel David declarase că va accepta să facă parte din noul guvern doar dacă toți colegii lui din Executiv vor accepta finanțarea măsurilor de reformă pentru educație, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
După ce a demisionat, David și-a reluat vechile opinii: „Viziunea mea este că Ministerul Educației și Cercetării este cel mai important minister al unei țări, deoarece aici se generează cunoașterea prin cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) și se diseminează apoi prin educație, astfel încât educația poate să fie utilizată de toți ceilalți pentru a avea o societate bazată pe cunoaștere, cu impact asupra bunăstării și calității vieții noastre”, declara fostul ministru, la începutul acestui an.
El a subliniat, în mai multe declarații publice, importanța cunoașterii în fața amenințărilor contemporane, precum și riscul major la adresa societății: „Cunoașterea este antidotul vremurilor noastre la atacul pseudoștiinței asupra civilizației și democrației, în timp ce analfabetismul funcțional este virusul potențial mortal al societății bazate pe cunoaștere”, spunea David, cu puțin înainte de a demisiona.
Problemă de securitate națională, ignorată
Primele astfel de declarații le-a făcut în februarie 2025, când două rapoarte naționale realizate de UNICEF în colaborare cu BRIO au analizat nivelul de literație științifică și digitală al elevilor din clasele I-XII și au relevat date catastrofale: doar 43% dintre elevi ating un nivel funcțional de literație științifică. Aproape o treime dintre elevii din România sunt la risc de a nu putea utiliza funcțional concepte științifice de bază, iar peste o treime se află în dificultate în ceea ce privește competențele digitale.
Fostul ministru Daniel David a analizat rezultatele rapoartelor într-un articol de pe blogul său și atrăgea atenția asupra faptului că riscăm, ca țară, să devenim falimentari. „Știam, prin testele PISA, că analfabetismul funcțional în zona de matematică, lectură și științe este unul crescut în țară, ca ministru considerându-l un risc de securitate națională și propunându-l pentru includere în Strategia Națională de Apărare a Țării”, scria Daniel David pe blogul său.
Daniel David amintea că, în mandatul său, a promovat un pachet amplu de reforme reunite sub programul ProViziunea - CaleaQX, derivat din Raportul QX. Printre măsurile adoptate se numără introducerea programelor remediale la toate nivelurile de studiu, reformarea curriculumului liceal, relații de mentorat între școli pentru reducerea discrepanțelor rural-urban și regândirea evaluărilor naționale pentru a testa inclusiv utilizarea competențelor în viața cotidiană.
Acesta a mai precizat că programul propus de el nu este singura soluție posibilă, dar consideră că, „dacă este implementat adecvat, devine una din soluțiile clare pentru ceea ce așteptăm de la educație-cercetare”, asumându-și public responsabilitatea pentru direcția propusă - dar în continuare nu sunt bani pentru implementarea acestor soluții.
Totul s-a aplicat pe dos
Modificările care au fost făcute la legile educației ar fi trebuit să garanteze că în viitor vom avea elevi mai bine pregătiți pentru piața muncii și că se va reduce analfabetismul funcțional. Alt fost ministru al Educației, Ligia Deca, a explicat, în timpul mandatului său, care este noua viziune pentru pregătirea viitoarelor generații care să se adapteze cât mai bine la cerințele pieței forței de muncă: se dorea și motivarea cadrelor didactice, iar una dintre cele mai importante schimbări este Programul național de alfabetizare funcțională.
Din 2023 se avea în vedere reducerea deficitului de cadre didactice - dar acesta s-a accentuat după dezastrul provocat de Ilie Bolojan. Reducerea deficitului de profesori ar fi trebuit să se rezolve prin salarii atractive, diminuarea numărului de ore, introducerea unei licențe didactice cu dublă specializare și prin formare continuă - dar din 2025 s-a făcut totul pe dos, din cauza austerității.
Citește pe Antena3.ro
