Nu-i olandez ca românu'

Mai mulţi parlamentari din cele două partide olandeze aflate la guvernare, Christen-Democratisch Appèl şi Volkspartij voor Vrijheid en Democratie, precum şi de la formaţiunea minoritară ChristenUnie au cerut ministrului pentru politici sociale, Henk Kamp, să caute o soluţie pentru a rezolva criza cu care se confruntă fermierii, după ce ministrul a decis că românii şi bulgarii nu vor mai primi permise de muncă. Kamp a declarat luna trecută că, începând de la 1 iulie, nu va mai accepta să acorde premise de muncă pentru români şi bulgari, principala forţă de muncă sezonieră în agricultură. Ministrul le-a transmis fermierilor să folosească şomeri locali pentru a-şi strânge recoltele. În Olanda sunt 500.000 de şomeri care pot face muncile din agricultură, a precizat  Henk Kamp.

Însă fermierii susţin că ministrul nu poate schimba regulile la mijlocul sezonului şi ameninţă că-l vor chema în justiţie pentru decizia pe care a luat-o în privinţa românilor.

Parlamentarul Cynthia Ortega, de la ChristenUnie, a declarat pentru Telegraaf că dacă ministrul vrea olandezi care să culeagă recolta trebuie să se asigure că centrele de formare îi va face să lucreze în agricultură.

Doar în regiunea West-Brant, unde există un număr mare de cultivatorii de orhidee, fermierii folosesc în fiecare an 2.000 de muncitori români, oameni cu experienţă în recoltatul florilor. Fermierii spun că e dificil să găsească olandezi care să facă o muncă grea şi specializată, precum e cea pe care o fac sezonierii români.
De munca grea par să se ferească şi italienii, potrivit unui nou raport publicat de Caritas, care arată cum anumite slujbe au ajuns să fie ocupate aproape în exclusivitate de străini. Italienii nici nu se gândesc că ar putea accepta slujbe precum cele de mulgător, păstor, culegător, îngrijitor de animale, pădurar, infirmier, zidar, îngrijitor pentru bătrâni şi persoane cu handicap sau... lucrători de piaţa sexuală. Români sunt foarte căutaţi în Italia în domeniul construcţiilor, iar româncele pentru îngrijirea bătrânilor. Munca de camionagiu o fac în Italia mai ales românii şi albanezii, iar în Milano, pizzarii egipteni sunt mai numeroşi decât cei locali. Bărbaţii străini sunt plătiţi cu 23% mai puţin decât media pentru un italian, iar femeile, cu până la 28%.