Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Comoara nazistă”, colecţia de peste 1.500 de opere de artă semnate de mari maeştri ai lumii, precum Picasso, Chagal, Matisse, Degas, Renoir etc, descoperită dosită în apartamentul din Munchen (Germania) şi în casa din Salzburg (Austria) a unui octogenar german, nu mai conteneşte să facă să se vorbească despre ea. Şi nu degeaba, căci despre colecţie se bănuieşte că ar fi constituită din opere jefuite de nazişti de la proprietarii lor, în timpul celui de-al Treilea Reich.
Colecţionarul, Cornelius Gurlitt, între timp decedat, era fiul unui renumit negustor de artă, preferat de regimul nazist pentru eficienţa cu care scotea peste graniţă opere jefuite sau epurate din muzeele germane, pe motiv că ar reprezenta “artă degenerată”.
Sunt nu mai puţin decât 300 de solicitări în legătură cu colecţia controversată a lui Cornelius Gurlitt pe care grupul de lucru însărcinat cu analizarea provenienţei operelor de artă le-a primit până în prezent, scrie 20min.ch.
Muncă de un an
Grupul de lucru intitulat “Comoara artistică din Schwabing”, după numele cartierului în care se afla locuinţa muncheneză a lui Gurlitt, a fost creat de autorităţile germane pentru a afla originea tablourilor din controversata colecţie descoperită la octogenar, iar investigaţiile sale ar urma să dureze un an.
Grupul de lucru va trebui să examineze dacă solicitările sunt justificate şi dacă operele în chestiune sunt chiar dintre cele spoliate în timpul naziştilor, a declarat Ingeborg Berggreen-Merkel, directoarea grupului, în faţa Parlamentului bavarez, potrivit agenţiei germane de presă DPA.
Cornelius Gurlitt a decedat la 6 mai. La 7 mai, avocaţii săi au dat publicităţii două testamente complementare pe care Gurlitt le-a lăsat şi potrivit cărora Muzeul de Artă din Berna, Elveţia, a fost desemnat drept legatar universal al comorii lui Cornelius Gurlitt. Muzeul, surprins de “cadoul” primit, a anunţat că va analiza moştenirea şi că va decide ulterior ce va face, adică dacă o va accepta sau nu. Are, oricum, la dispoziţie, şase luni pentru a lua această decizie. Operele din “comoara nazistă” sunt ţinute într-un loc care nu a fost dat publicităţii de către autorităţile germane, iar reprezentanţii muzeului au anunţat că se vor deplasa în Germania pentru a examina colecţia. O primă vizită exploratorie urmează să aibă loc în luna iulie, a precizat doamna Berggreen-Merkel. Potrivit purtătorului său de cuvânt, muzeul a luat cunoştinţă de existenţa testamentului la 10 iunie. Recent, muzeul din Berna a mandatat un avocat pentru a clarifica numeroasele chestiuni rămase sub semnul întrebării în privinţa acestui cadou, pe care deja unii îl consideră “otrăvit”, date fiind problemele cu care vine la pachet.
Ceilalţi moştenitori, contactaţi de autorităţile germane
Dacă muzeul va refuza moştenirea, moştenitorii legali, adică rudele lui Cornelius Gurlitt, intră în cursă, ca având dreptul la aceasta. Tribunalul din Munchen a început deja să ia legătura cu potenţialii moştenitori.
Problema principală a muzeului din Berna vine tocmai de la controversele privind originea operelor. Căci, înainte de decesul său, Cornelius Gurlitt a încheiat în luna aprilie un acord cu statul german pentru a restitui proprietarilor de drept ai operelor de artă din colecţia sa picturile care au fost spoliate de regimul nazist. Gurlitt a pus o condiţie ciudată: ca operele să fie identificate într-un termen de un an. Colecţia, dacă ţinem cont de toate operele, cele din apartamentul din cartierul munchenez Schwabing şi cele din locuinţa din Salzburg, cuprinde aproape 2.000 de opere. Ea a fost evaluată aşa, la o primă vedere, la circa un miliard de euro. Verificarea provenienţei fiecărei opere în parte este extrem de laborioasă, în condiţiile în care mulţi dintre proprietarii de drept au trecut în altă lume de mulţi ani, iar moştenitorii lor nu prea au dovezile necesare pentru a revendica operele.
Cert este un singur lucru: că până acum a fost identificat proprietarul de drept al unui singur tablou din colecţie, semnat de Henri Matisse. Este vorba despre “Femeie şezând”, un tablou care i-a aparţinut negustorului de artă evreu francez Paul Rosenberg, spoliat de nazişti.
Primul tablou din comoară, dovedit ca jefuit
“Femeie şezând” ar urma să fie primul tablou din comoara de 1.406 opere de artă găsite în apartamentul din Munchen al lui Cornelius Gurlitt în 2012 care ar putea fi restituit moştenitorilor unui proprietar evreu spoliat de bunurile sale. În cazul de faţă, este vorba chiar despre o celebritate: jurnalista franceză Anne Sinclair. Frumoasa fostă soţie a lui Dominique Strauss-Kahn, fostul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), care şi-a ratat şansa de a deveni preşedinte al Franţei din cauza unui scandal privind o presupusă tentativă de viol într-un hotel din New York asupra unei cameriste de culoare. Anne Sinclair este în prezent redactor-şef al Huffington Post France, dar are în spate o carieră de invidiat în televiziune şi radio. Anne Sinclair a declarat încă din primele momente în care a fost anunţată descoperirea acestui tablou printre operele dosite de Gurlitt că ar aparţine familiei sale. Dar între timp o altă persoană a revendicat tabloul. Acum, chestiunea s-a tranşat.
