Autorul atacului armat din Munchen (capitala landului Bavaria, sudul Germaniei), şi-a atras victimele după ce a piratat un cont de Facebook şi i-a invitat la un restaurant de tip fast food pentru a profita de reduceri, a declarat sâmbătă ministrul de interne german Thomas de Maiziere, citat de AFP.
"A avut dinainte un cont Facebook piratat", a explicat De Maiziere într-o conferinţă de presă la Berlin. Acest cont invita victimele să vină şi să profite "de oferte speciale sau de reduceri" la un lanţ de tip fast food din centrul comercial unde a avut loc atacul de vineri seară, soldat cu nouă morţi. "Unele elemente ne fac să credem (că persoana care a piratat contul) este chiar ucigaşul", a adăugat ministrul, în condiţiile în care invitaţia de a se întâlni la restaurantul fast food a fost fixată pentru vineri, ora locală 16:00.
De Maiziere a apreciat că asasinul, un germano-iranian în vârstă de 18 ani, a fost cel mai probabil victimă a hărţuirii de către alţi "tineri de vârsta sa".
Potrivit presei locale, atacatorul, David Ali Sonboly, postase următorul mesaj pe Facebook: "Vă ofer tot ceea ce doriţi, dar nu prea scump". Sonboly a ucis vineri seară nouă persoane şi a rănit şase, după care a fugit şi s-a sinucis nu departe de centrul comercial unde a comis atacul.
Majoritatea victimelor sunt adolescenţi sau tineri: trei victime aveau 14 ani, două aveau 15 ani, iar alţii aveau 17, 20, 20 şi 45 de ani. Poliţia nu a confirmat existenţa unor legături între asasin şi vreuna dintre cele nouă victime decedate, locuitori ai Munchenului de diverse naţionalităţi.
Nu se cunosc deocamdată motivaţiile tânărului, însă poliţia presupune că este vorba de un "caz clasic" de "amoc", cuvânt obişnuit în limba germană (scris sub forma "amok") şi care se regăseşte şi în Dicţionarul Enciclopedic tipărit în România, cu explicaţia: "denumire a unei tulburări psihice observate iniţial în Asia de Sud-Est, constând din manifestări maniacale periculoase, cu impulsuri de omucidere".
Potrivit poliţiei, după atacul armat, tânărul s-a sinucis cu un pistol de 9 milimetri cu număr de înregistrare şters, iar în rucsacul atacatorului s-au găsit încărcătoare cu 300 de gloanţe.
În acest context, Reuters aminteşte că Germania are una dintre cele mai dure legislaţii din Europa în privinţa achiziţiei şi posesiei unei arme de foc, potrivit U.S. Library of Congress. Astfel, pentru a deţine o armă în Germania, trebuie mai întâi ca persoana să obţină permisul de portarmă. Solicitantul trebuie să aibă cel puţin 18 ani şi să demonstreze că are motive pentru a deţine o armă. Persoanele cu vârsta sub 25 de ani trebuie să treacă mai întâi un test psihologic. Autorităţile germane pot interzice oricărei persoane - dependentă de droguri sau alcool sau bolnavă psihic - să obţină permis de portarmă.
Germania şi-a înăsprit legislaţia privind armele de foc după ce în 2009 un adolescent a ucis 15 persoane la o şcoală din Winnenden (sud-vestul Germaniei). Autorităţile au atribuţii mai ample în a verifica dacă armele sunt depozitate la loc sigur atunci când nu sunt folosite şi pot efectua verificări inopinate.
În Germania, există 1,4 milioane de persoane care deţin legal aproape 5,5 milioane de arme de foc, potrivit datelor din Registrul German privind Armele de Foc, alcătuit la începutul anului 2013. Reuters aminteşte că Germania are o populaţie de 82 de milioane de persoane. Dar cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, care cita experţi în domeniu, a relatat în ianuarie că în Germania există aproape 20 de milioane de arme de foc deţinute ilegal.
Însă Biroul Poliţiei Penale Federale a informat în raportul său pe 2015 că recurgerea la armele de foc a cunoscut o tendinţă descendentă de-a lungul anilor. În 2015, au existat 4.289 de cazuri de persoane ameninţate cu arme de foc - cel mai mic nivel înregistrat din 1993. Totodată, au existat 4.711 de incidente în care s-a tras asupra oamenilor sau a lucrurilor în 2015, se mai menţiona în raport. În fine, numărul omuciderilor comise cu armă de foc în Germania a fost de 57 în 2015, în creştere faţă de cele 42 de cazuri înregistrate în 2014.
Sursa: AGERPRES