Barroso a fost reales preşedinte al Comisiei Europene

Portughezul José Manuel Barroso a fost reales în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Parlamentul European i-a acordat încredere pentru un nou mandat de cinci ani, cu toate nemulţumirile exprimate deschis de mai multe partide faţă de felul în care Barroso a gestionat criza economică.

Fostul premier al Portugaliei a obţinut 382 de voturi. Împotriva sa au votat 219 de europarlamentari, în timp ce 117 s-au abţinut.
Din cei 736 de parlamentari europeni, la scrutinul de ieri au luat parte 718.

VOTAT FĂRĂ CONVINGERE
Conservatorii europeni, din a căror familiei face parte şeful reconfirmat al Comisiei Europene, l-au susţinut pe Barroso, însă fără prea mult antuziasm, comentează AFP. Cel mai bine reprezentanţi în Parlamentul European (265 de eurodeputaţi), conservatorii au reprezentat o bază solidă pentru realegerea portughezului. Al doilea grup ca importanţă în Legislativul european, cel socialist, a convenit să se abţină la acest vot. Socialiştii îl acuză pe Barroso că a făcut prea multe concesii şi că nu este genul de persoană care să pună politica în mişcare.
Grupul "eurofobilor" din PE anunţase că va vota contra lui Barroso, la fel ca Verzii şi stânga radicală. În schimb, de partea lui s-a aflat grupul euroscepticilor.

Adversarii lui Barroso sunt de părere că în primul mandat a făcut fără rezerve jocul marilor puteri din UE şi că nu l-a preocupat interesul european în ansamblu. Stânga europeană în critică pentru că a reacţionat cu întârziere la criza financiară şi că a refuzat dintotdeauna să pledeze pentru o regularizare financiară mai fermă. 
Comisia Barroso II - teorii şi speculaţii
Odată ce a devenit o certitudine că actualul şef al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, va conduce Executivul UE pentru încă cinci ani, rămân de rezolvat o serie de aspecte nu mai puţin presante înainte ca importantul for european să poată funcţiona.  
Cine vor fi viitorii comisari este cea mai simplă dintre problemele cu care se confuntă acum Barroso. Selectarea lor se va face, la fel ca în anii trecuţi, în urma unor negocieri "la sânge" la vârful statelor membre, iar repartizarea portofoliilor, în funcţie de interesele şi susţinătorii fiecărei capitale.

Numai că, spre deosebire de 2004 sau de anii precedenţi, problema Tratatului de la Lisabona îi ţine-n loc pe europeni. Practic, nu se ştie dacă viitoarea comisie va avea 27 de membri sau mai puţini, dacă va funcţiona până la 1 noiembrie sau mai mult şi, dacă un stat va trebui să renunţe la comisarul său, cine va fi acela.


"INCERTITUDINE INSTITUŢIONALĂ"
Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la data de 1 noiembrie. Moment în care se va şti dacă irlandezii au respins sau nu Tratatul de la Lisabona, care reformează instituţiile europene şi le aduce în pas cu o Uniune cu 27 de membri. Referendumul din Irlanda are loc la 2 octombrie. Dacă rezultatul este negativ, UE va continua să funcţioneze pe baza vechilor reguli din Tratatul de la Nisa. O problema majoră este că, în conformitate cu acest text, numărul comisarilor trebuie să scadă cu cel puţin unu. O ţară trebuie să se sacrifice şi este de la sine înţeles că nimeni nu sare să se ofere. Şanse mari ca statul lăsat fără reprezentant în Executivul UE să fie Irlanda, drept "pedeapsă" pentru că cetăţenii săi au respins de două ori Tratatul.

Dacă irlandezii spun "Da", există o veste bună şi una proastă: fiecare stat membru îşi păstrează comsiarul dar nu rămâne timp suficient pentru ca Tratatul să intre în vigoare până la 1 noiembrie. Prin urmare, va exista o perioadă de tranziţie în care actuala Comisie va continua să gestioneze afacerile europene până la intraraea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Cel mai probabil, până la începutul lui 2010.