Există o „posibilitate clară” ca Rusia să invadeze Ucraina luna viitoare, a avertizat, cu subiect și predicat, de la Casa Albă, președintele american Joe Biden, imediat după ce Kremlinul afirma că vede „puține motive de optimism” în rezolvarea crizei, în urma răspunsului primit de la Washington și Bruxelles.
Președintele american a lansat avertismentul în cadrul unei conversații telefonice avute ieri cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. „Președintele Biden a spus că există o posibilitate clară ca rușii să invadeze Ucraina în februarie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, Emily Horne, citată de BBC. „Biden a spus acum acest lucru în mod public, iar noi am avertizat despre asta de luni de zile”, a adăugat Horne.
În timpul discuției lor, președintele Biden „a reafirmat disponibilitatea Statelor Unite, împreună cu aliații și partenerii săi, de a răspunde decisiv dacă Rusia va invada în continuare Ucraina”, se arată mai arată într-un comunicat al Casei Albe.
De cealaltă parte, Zelenski a declarat că a discutat cu omologul său american despre „eforturile diplomatice recente privind detensionarea situației” și au convenit „asupra unor acțiuni comune pentru viitor”.
Cu toate acestea, citând surse anonime, site-ul Axios a sugerat că cei doi lideri nu au fost de acord cu privire la cât de iminentă este amenințarea. De altfel, experți militari interogați de site-ul american sugerează că Rusia ar putea aștepta ca solul din Ucraina să înghețe pentru a putea muta echipamente grele.
O altă convorbire telefonică importantă va avea loc astăzi, când președintele francez, Emmanuel Macron, va vorbi direct cu președintele rus, Vladimir Putin, pe tema crizei din Ucraina.
„Rusia se îndreaptă rapid spre război”
Rusia a continuat să concentreze trupe în apropiere de frontiera cu Ucraina „în cursul ultimelor 24 de ore”, a declarat, de asemenea, ieri seară, un purtător de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de dpa.
„În ceea ce priveşte concentrarea de trupe ruse, continuăm să vedem, inclusiv în ultimele 24 de ore, o și mai mare acumulare de forţe de luptă desfăşurate de către ruşi, din nou, în partea de vest a ţării lor şi în Belarus”, a spus Kirby, într-o conferinţă de presă la Washington.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării din SUA a anunţat, de asemenea, că un ajutor militar suplimentar va fi trimis în Ucraina, spunând că acesta ar trebui să sosească „într-o perioadă destul de scurtă” de timp.
Concomitent, „Ejednevnaia Gazeta” - publicaţie rusă independentă, al cărei redactor-şef adjunct este expertul militar Aleksandr Golţ - subliniază într-un editorial publicat ieri că „Rusia se îndreaptă într-un ritm rapid către război”. Publicația indică, la rândul ei, că, pe lângă forţele dislocate la graniţa ruso-ucraineană, se poate observa o „concentrare fără precedent de trupe” ruse în Belarus.
Din Extremul Orient sunt transferate aici forţe de aviaţie, sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi formaţiuni militare combinate. Pe lângă paraşutişti, au fost trimise şi forţe de infanterie marină, chiar dacă Belarus nu are ieşire la mare, remarcă „Ejednevnaia Gazeta”.
„Ultima oară când infanteria marină rusă a participat la o operaţiune pur terestră a fost în timpul războiului din Cecenia” (1999-2009), menţionează publicația. Transferul „beretelor negre” din Extremul Orient sugerează că Moscova face toate eforturile pentru a-şi spori efectivele concentrate în apropierea frontierei cu Ucraina, mai apreciază sursa citată.
Din comunicatele marinei ruse rezultă că cele mai de amploare manevre sunt programate să aibă loc în Marea Mediterană, unde sunt concentrate navele flotelor ruse de Nord, din Pacific şi Marea Baltică, inclusiv două crucişătoare, mai multe fregate, şase nave mari de desant care pot transporta între 4.000 şi 5.000 de paraşutişti. Manevrele vor fi coordonate cu exerciţiile Flotei ruse din Marea Neagră.
Atac la „Nord Stream 2”
Tot ieri, SUA au amenințat cu oprirea deschiderii „Nord Stream 2”, gazoductul construit pentru a duce gaze din Rusia direct în Germania, pe sub Marea Baltică. În același timp, oficialități de la Berlin au anunțat că proiectul ar putea fi supus unor sancțiuni, în cazul unui atac al Rusiei.
Aliații occidentali susțin de mai mult timp că vor lovi economia Rusiei, dacă aceasta invadează Ucraina, iar ultimele declarații semnalează o înăsprire a poziției lor.
Construcția gazoductului de 1.225 km a durat cinci ani și a costat 11 miliarde de dolari. Proiectul energetic este menit să dubleze exporturile de gaz rusesc către Germania. Până în prezent, însă, „Nord Stream 2” nu a început să funcționeze, deoarece autoritățile de reglementare de la Berlin consideră că gazoductul nu respectă încă legislația germană și, în consecință, au suspendat aprobarea sa.