“Comunităţile locale funcţionează mai bine în România decât în Germania”. Cine face surprinzătoarea declaraţie

Pentru a pregăti aderarea României în Uniunea Europeană, oficialii europeni au căutat să realizeze un parteneriat între regiunile din România şi cele similare din ţări deja aderate la UE.
Regiunea Centru, formată din judeţele Brasov, Sibiu, Alba, Mureş, Covasna şi Harghita, a semnat un parteneriat cu Landul Brandenburg, situat în jurul capitalei germane, Berlin. “Chiar dacă ne despart 1.400 de kilometri, Landul Brandenburg şi Regiunea Centru au multe lucruri în comun. Se aseamănă ca dimensiuni, ca număr de locuitori, dar şi prin faptul că ambele s-au confruntat cu probleme similare în trecerea de la socialism la economia de piaţă. Ne asemănăm şi în problemele demografice. Natalitatea este scăzută, tinerii emigrează, iar populaţia este îmbătrânită”, susţine pentru Markische Allgemeine Zeitung, Birgit Schliewenz, responsabilul parteneriatului din partea Landului Bradenburg.

Au ce învăţa de la români
La 10 ani de la parafarea parteneriatului, ea consideră că germanii au ce învăţa de la români. “Comunităţile locale funcţionează mult mai bine în România decât la noi. Gospodăriile rezistă de la o generaţie la alta. Serviciile medicale la nivel rural sunt de o bună calitate. De exemplu, în satul pe care l-am vizitat ultima dată, există o oră de discuţii libere în fiecare săptămână. Transportul rural este flexibil şi nu respectă un orar fix, cum se întâmplă în Germania. Clasele cu elevi puţini sunt menţinute în viaţă, chiar dacă Regiunea Centru este mai săracă decât Brandenburg. Şi este rentabil să o facă, fiindcă mutarea elevilor într-o altă localitate ar genera costuri de transport mult mai mari”, apreciază aceasta.

Tineri, atraşi de...Dracula
Cât priveşte proiectul în sine, ea este de părere că a fost de bun augur pentru ambele părţi. “Parteneriatul a luat naştere în cadrul unui proiect Twinning al UE. Până la aderarea României în 2007, experţi din Brandenburg s-au aflat în Regiunea Centru pentru a ajuta autorităţile locale, de exemplu pentru a reformula legi şi pentru a putea absorbi mai uşor fonduri europene. Între timp am ajuns să învăţăm şi să ne ajutăm reciproc. Noi contribuim inclusiv la crearea unor legături de afaceri între firme din Brandenburg şi cele din Regiunea Centru. Organizăm schimburi de experienţă la nivel cultural între elevii din cele două zone. Tinerii din zona noastră sunt atraşi de Dracula, care provine din România. Per total, Germania este un partener de afaceri important pentru România. Problemele între cele doua părţi apar la obţinerea de aprobări în România şi la distanţa mare care ne desparte. Ne-a ajutat foarte mult existenţa aeroportului de la Sibiu”, explică Birgit Schliewenz.

Idei preconcepute
Când vine vorba despre diferenţele între români şi germani, Birgit Schliewenz este convinsă că nemţii au o imagine greşită despre România. “Germanii sunt punctuali, exacţi şi încăpăţânaţi. Românii sunt mai flexibili şi extrem de dispuşi să îţi sară în ajutor. Sunt oameni harnici şi de încredere. Mulţi au o imagine greşită despre România. Unii au în minte doar sărăcia şi furturile de maşini. Sau scandalul cărnii de cal. Carnea provenea din România, dar nu există nici măcar o dovadă că românii s-ar fi aflat în spatele înşelătoriei. Îmi doresc să demontez astfel de idei preconcepute”, a încheiat Schliewenz.