Eurobarometru: Şase europeni din 10 cred că partea cea mai dificilă a crizei nu a trecut

Un nou sondaj dat astăzi publicităţii arată că 61% dintre europeni consideră că sunt de aşteptat şi alte efecte ale crizei economice asupra locurilor de muncă. O treime dintre cei care lucrează sunt "foarte îngrijoraţi" că şi-ar putea pierde locurile de muncă din cauza crizei, dar 72% consideră că UE are un impact pozitiv în crearea de noi posibilităţi de locuri de muncă şi în combaterea şomajului şi o treime cunosc Fondul social european - principalul instrument al UE de investire în lucrători şi menţinere a lor în câmpul muncii, potrivit celui mai recent Eurobarometru dat publicităţii de Comisia Europeană.

TEAMA DE CONCEDIERE
Conform rezultatelor sondajului, aproximativ 3,5% dintre europenii care muncesc au trecut ei înşişi prin experienţa pierderii locului de muncă din cauza crizei economice. 24% cunosc un coleg care şi-a pierdut locul de muncă, iar 36% cunosc pe cineva din cercul de prieteni sau familial care a fost afectat. Cel mai greu lovite sunt Letonia, Lituania, Spania şi Irlanda, în timp ce în Luxemburg, Grecia şi Regatul Ţărilor de Jos pierderile de locuri de muncă au fost, prin comparaţie, mai mici.

O treime dintre europenii care muncesc (32%) sunt "foarte îngrijoraţi" că şi-ar putea pierde locul de muncă în viitor, în timp ce chiar mai mulţi sunt îngrijoraţi în legătură cu partenerul lor (38%) sau copii (47%) că şi-ar putea pierde locul de muncă. Nivelul îngrijorării este strâns legat de pierderile de locuri de muncă raportate; cetăţenii ţărilor în care s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă sunt şi cei mai îngrijoraţi cu privire la noi reduceri de personal.

Îngrijorarea cu privire la pierderile de locuri de muncă se explică şi se amplifică prin faptul că cel puţin 6 din 10 europeni cred că partea cea mai grea a crizei economice nu a trecut încă şi numai 28% cred că punctul critic a fost atins, cele mai ridicate niveluri de pesimism înregistrându-se în ţările baltice (82% în Letonia, 76% în Estonia şi 74% în Lituania cred că impactul cel mai puternic nu se simte încă). 45% dintre suedezi şi 36% dintre danezi cred că vârful crizei a trecut.

CE-AR FACE DACĂ...
Dacă ar trebui să îşi găsească un nou loc de muncă, majoritatea respondenţilor ar alege acelaşi tip de loc de muncă, în aceeaşi locaţie, sau şi-ar extinde cercetarea la o nouă locaţie, arătând o mai mare deschidere faţă de deplasarea într-o nouă zonă, decât faţă de schimbarea tipului de muncă pe care îl prestează. Aproximativ unul din patru europeni care nu lucrează spun că ar primi orice loc de muncă; rezultat care nu s-a schimbat semnificativ din 2006.

Majoritatea europenilor cred că, în vremurile acestea, experienţa profesională şi calificarea sunt cele mai importante două elemente pentru găsirea rapidă a unui nou loc de muncă, urmate de adaptabilitate.




SPRIJINUL UE
În ceea ce priveşte rolul UE în ocuparea locurilor de muncă, 52% dintre europeni consideră că acesta este pozitiv, iar procentajul creşte considerabil atunci când intră în discuţie aspecte specifice. 78% dintre respondenţi cred că UE are un rol pozitiv în îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare, 76% în promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi, 73% în combaterea altor forme de discriminare şi 72% în crearea de oportunităţi pentru locuri de muncă şi în lupta împotriva şomajului.

În general, o treime dintre europeni (33%) cunosc Fondul social european (FSE), principalul instrument de sprijin al UE pentru cei care ar putea să îşi piardă locul de muncă din cauza crizei. Fondul este cel mai bine cunoscut în Slovacia (59%), Portugalia (58%) şi Spania (53%) şi cel mai puţin cunoscut în Danemarca (17%). O treime dintre cei chestionaţi cred că alocaţia de aproximativ 10% din bugetul UE pentru FSE este prea mică şi numai 5% cred că este prea mare.

PLAN DE ACŢIUNE
"Nu sunt surprins de rezultatul acestui sondaj. Este de înţeles că europenii sunt îngrijoraţi cu privire la impactul crizei asupra locurilor lor de muncă şi asupra familiilor", a declarat Vladimir Spidla, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi egalitate de şanse.

"Iată de ce s-a trecut la acţiune la nivel european încă de la începutul crizei pentru limitarea impactului acesteia asupra locurilor de muncă. Am introdus recent microcredite pentru persoanele care doresc să îşi iniţieze propria afacere, am introdus 100% finanţare din FSE pentru următorii doi ani pentru a permite formarea continuă a lucrătorilor şi am cerut statelor membre să disponibilizeze 5 milioane de locuri de ucenicie pentru tinerii care termină şcoala. Aceste măsuri vor ajuta la menţinerea locurilor de muncă ale europenilor şi îi vor ajuta să găsească alte locuri de muncă dacă îl pierd pe cel deţinut în prezent", a adăugat cehul.

 

Niznai conservatori
România a ieşit în evidenţă în cadrul acestui Eurobarometru în primul rând prin numărul ridicat al celor care au răspuns "Nu ştiu" la diverse întrebări din sondaj. Bulgarii chestionaţi şi-au găsit cel mai greu ideile şi cuvintele (34% dintre participanţii la sondaj au răspuns "Nu ştiu"), fiind urmaţi de români (23%) şi portughezi (21%). De asemenea, românii se află printre europenii cei mai "conservatori" în ceea ce priveşte serviciul. Eurobarometrul a indicat că cei mai mulţi dintre românii ce au luat parte la sondaj au spus că ar prefera să aibă acelaşi serviciu, în acelaşi loc, chiar dacă li s-ar oferi variante. Pe primul loc în acest clasament al statorniciei profesionale se situează turcii.