Financial Times: Disputa asupra aderării României la Schengen ar putea dura luni de zile

Acesta trebuia să fie anul în care fostele ţări comuniste din centrul Europei urmau să arate că sunt egale cu statele surori din Occident prin deţinerea consecutivă, pentru prima dată în istoria blocului comunitar, a preşedinţiei rotative a Uniunii Europene. Dacă ultima lună reprezintă vreun indiciu, însă, atunci 2011 ar putea fi un an dificil, se arată într-un articol publicat pe site-ul Financial Times, în care se face referire şi la "defensiva" României şi Bulgariei în urma reticenţei Franţei şi a Germaniei privind aderarea la spaţiul Schengen.

Publicaţia britanică mai notează că disputa asupra aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar putea dura luni de zile, din moment ce nici Franţa şi nici Germania nu dau semne că ar vrea să cedeze.

Preşedinţia de şase luni a Ungariei, începută în urmă cu doar o săptămână, este deja marcată de controversă. Guvernele occidentale l-au acuzat pe premierul ungar Viktor Orban că încalcă principiile fundamentale ale UE prin adoptarea unei radicale legi a mass-media despre care spun că îi oferă şefului executivului de la Budapesta puteri necorespunzătoare asupra presei.

Polonia, care va prelua preşedinţia UE în iulie, a fost implicată luna trecută într-o dispută cu trei dintre cele mai importante state membre - Marea Britanie, Franţa şi Germania - atunci când acestea au susţinut o îngheţare a fondurilor UE, care s-ar îndrepta în mod disproporţionat spre Polonia şi alte noi state membre.

Iar Bulgaria şi România se află pe neaşteptate în defensivă după ce Franţa şi Germania au spus că vor bloca anticipat aderarea celor două state în spaţiul Schengen, care a fost programată a fi votată în luna martie, notează Financial Times.

Aceste mişcări au creat iritare în capitalele din centrul şi estul Europei. Viktor Orban a ameninţat în secret asupra oricărei încercări a UE de a trata diferit Ungaria comparativ cu 'alte ţări (care) au democraţii de 200 de ani'. Polonia a promis că va lupta împotriva oricăror reduceri ale fondurilor de dezvoltare ale UE pentru noile state membre. Iar ministrul român de externe a ameninţat cu blocarea aderării Croaţiei la UE dacă nu se acceptă aderarea la Schengen, deşi preşedintele Traian Băsescu s-a distanţat ulterior de această ameninţare. 'Nu vom accepta o discriminare, fie şi din partea celor mai puternice state ale UE', a declarat Băsescu, reaminteşte Financial Times, citat de Agerpres.

Oficiali din Ungaria şi Polonia susţin că nu văd nicio campanie activă împotriva noilor state membre din parte ţărilor din Occident. 'Există chestiuni unde sunt interese divergente, precum bugetul UE. Însă nu este vorba de Est şi Vest', a afirmat Mikolaj Dowgielewicz, ministrul polonez pentru afaceri europene.

Totuşi, tensiunile au putut fi văzute pe deplin vineri, la Budapesta, unde Viktor Orban şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso nu au reuşit să-şi ascundă divergenţele asupra legii privind mass-media într-o conferinţă de presă menită să marcheze începutul preşedinţiei ungare a UE, notează publicaţia britanică. Barroso s-a exprimat în favoarea unei examinări legale obiective a legii presei, însă l-a atenţionat totuşi pe Orban că există şi alte chestiuni ce trebuie luate în considerare, un indiciu că şeful executivului european şi-ar dori ca premierul ungar să acţioneze mai rapid. 'Există de asemenea percepţii politice şi nevoia ca Ungaria să aibă sprijinul deplin al statelor membre şi al instituţiilor europene pentru a face ca această preşedinţie să fie un succes', a spus Barroso.

Se pare că aceste comentarii l-au deranjat pe Orban, care a atenţionat că nu permite să fie supus presiunilor politice pentru a schimba legea. 'Considerăm că democraţia ungară ar trebui să primească acelaşi respect în Europa ca democraţia oricărei alte ţări din Europa. Fără campanii, fără presiune. Dacă nu va exista o judecată sănătoasă şi un argument rezonabil, nu vor exista schimbări', a spus premierul ungar.

Aceste dispute riscă să eclipseze preşedinţia ungară, şi poate chiar şi pe cea poloneză, mai scriu jurnaliştii britanici. Dezbaterea privind bugetul UE, spre exemplu, nu este programată să se încheie decât după sfârşitul anului, iar disputa asupra aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar putea dura luni de zile, din moment ce nici Franţa şi nici Germania nu dau semne că ar vrea să cedeze.

Au existat de asemenea semnale că noile state membre au încercat să se unească împotriva presiunii occidentale. Liderii grupului de la Visegrad, din care fac parte Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, se întâlnesc regulat înainte de fiecare summit al UE.

Un diplomat din Europa Centrală a declarat că statele membre din Est sunt unite de experienţa comunismului, de evoluţia ecnomiilor şi a democraţiilor, dar şi de lupta de a obţine influenţă la Bruxelles. Însă a atras atenţia asupra generalizărilor. 'Nu putem pune noile state membre într-un singur sac. Ele împărtăşesc o parte din experienţa istorică. Dar poziţiile şi priorităţile lor în ceea ce priveşte economia şi alte domenii au fost destul de diferite', a adăugat sursa citată.

La rândul său, Janos Martonyi, ministrul ungar de externe, şi-a exprimat convingerea că, în ciuda tuturor controverselor, Ungaria şi Polonia au în continuare o şansă reală de a arăta că pot fi puse alături de membrii vechi ai UE. 'Sunt ţări care acum realizează, poate, că au o şansă unică şi istorică de a-şi dovedi lor însele şi de a demonstra că, da, reunificarea Europei a fost într-adevăr decizia corectă şi pasul corect', a spus Martonyi.