Lupta pentru obţinerea celor două posturi importante create prin ratificarea Tratatului de la Lisabona se ascute, dacă n-a fost deja tranşată de ceva vreme. În orice caz, printre numele vehiculate pentru funcţia de înalt reprezentant al UE pe politică externă figurează cel al europarlamentarului socialist Adrian Severin, care are parte, în egală măsură, de susţinători şi de critici. La Bucureşti, dar şi la Bruxelles.
La 12 noiembrie, liderii Uniunii Europene ar putea stabili cine vor fi ocupanţii postului de preşedinte al UE, cu un mandat de cinci ani, şi de înalt reprezentant pentru politică externă, un fel de ministru de Externe al blocului comunitar. Nu o dată, mass-media europene care au relatat despre "bursa zvonurilor" l-au inclus pe lista candidaţilor la şefia diplomaţiei UE şi pe europarlamentarul socialist Adrian Severin. Alţii spun însă că funcţia a fost deja antamată şi că românul n-are nici o şansă.
PROFIL FOARTE VIZIBIL
Surse de la Bruxelles spun că actualul vicepreşedinte al grupului europarlamentar format de socialişti şi democraţi (S&D) ar avea şanse consistente de a ocupa funcţia creată o dată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, mai ales dacă ar primi şi susţinerea autorităţilor de la Bucureşti. Politician cu vastă experienţă în cercurile puterii, Adrian Severin este unul dintre cei mai longevivi parlamentari şi este apreciat pentru capacitatea de relaţionare în mediile politice şi diplomatice. Este cunoscut nu doar pentru activitatea din Parlamentul European, ci şi pentru cea din OSCE, Consiliul Europei sau ONU. Este bine plasat în ierarhia socialiştilor europeni, partid care va avea peste doi ani şi jumătate un om la conducerea Parlamentului European şi de care preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, are nevoie pentru ca echipa de comisari pe care o va propune să treacă de votul Legislativului. Bursa zvonurilor de la Bruxelles dă şanse mici unei eventuale susţineri a lui Severin de către preşedintele Traian Băsescu, în condiţiile în care, spun surse din capitala europeană, însuşi ambasadorul României pe lângă UE, Mihnea Motoc, se teme că îl va irita pe preşedinte dacă ar menţiona semnalele de la lideri europeni şi familii politice vizând candidatura lui Severin. Situaţie delicată, în condiţiile în care România ar trebui să se mişte repede pentru a obţine acest post influent. Dacă acesta mai este "la tranzacţionare", pentru că, spun surse complementare, funcţia a fost deja atribuită, iar aducerea în discuţie a numelui românului l-ar fi amuzat pe Barroso.
GESTURI CONTRADICTORII
Deşi extrem de bine familiarizat cu politica europeană şi culisele acesteia, relaţia dintre Adrian Severin şi instituţiile UE n-a mers întotdeauna unsă. În mai 2006, el anunţa că ar fi fost luată decizia clară ca data intrării României în Uniunea Europeană să fie 1 ianuarie 2008, fără a reuşi să fie convingător în explicaţii. Tot în mai, doi ani mai târziu, l-a criticat, într-o scrisoare, pe preşedintele socialiştilor europeni, Martin Schultz. Severin îşi exprima dezaprobarea faţă de iniţiativa acestuia de a discuta în regim de urgenţă situaţia din Georgia într-o comisie parlamentară. În septembrie 2008, Adrian Severin a cerut demiterea purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, care declarase că, în viziunea CE, procedura de numire a procurorului-şef DNA nu trebuie modificată. Severin a sugerat că Gray a încercat să dea ordine Legislativului român. Europarlamentarul român a avut şi unele declaraţii mai puţin obişnuite legate de state membre ale UE. A spus că UE nu are nevoie de Irlanda, existând ţări de care UE are nevoie şi ţări fără de care poate funcţiona foarte bine. De asemenea, înainte ca Cehia să preia preşedinţia prin rotaţie a Uniunii, Adrian Severin a declarat că "nenorocirea este că ţara prezidată de Vaclav Klaus va deveni preşedintele UE într-un moment extrem de delicat".
Citește pe Antena3.ro