x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Japonezele divorţate au de aşteptat DOAR 100 de zile pentru a se recăsători

Japonezele divorţate au de aşteptat DOAR 100 de zile pentru a se recăsători

08 Mar 2016   •   21:46
Japonezele divorţate au de aşteptat DOAR 100 de zile pentru a se recăsători
Sursa foto: Foto: Kevin Dooley

Orice japoneză va trebui să aştepte 100 de zile de la divorţ ca să se poată recăsători, conform unui proiect de lege aprobat marţi de guvern, transmite AFP. Guvernul conservator al lui Shinzo Abe se pune astfel de acord, chiar de Ziua internaţională a drepturilor femeilor, cu un aviz emis în luna decembrie de Curtea Supremă japoneză, care aprecia că durata precedentă de şase luni era prea lungă şi că 100 de zile sunt suficiente.

Potrivit acestei revizuiri, care urmează să fie supusă aprobării Parlamentului, o femeie se poate recăsători totuşi imediat dacă deţine o dovadă medicală că nu este însărcinată cu fostul soţ sau, dimpotrivă, dacă poate dovedi că o sarcină a intervenit după divorţ.

O astfel de schimbare a Codului Civil, în vigoare din 1898, nu este însă suficientă, a apreciat într-un raport publicat luni la Geneva de Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării faţă de femei. "Codul Civil continuă să interzică femeilor singure să se recăsătorească o perioadă precisă după divorţ", subliniază raportul.

Unele ţări occidentale au avut până de curând legi similare. În Franţa, de exemplu, printr-o lege adoptată în 2004 a fost abolită interdicţia ca o femeie să se recăsătorească în mai puţin de 300 de zile de la divorţ.

Comitetul ONU critică şi o lege japoneză care obligă perechile căsătorite să poarte acelaşi nume, apreciind că este discriminatorie faţă de femei fiindcă "ele sunt adesea cele care adoptă numele soţului" (96% dintre japoneze renunţă la numele lor atunci când se căsătoresc, luându-l pe cel al soţului). În 16 decembrie, Curtea Supremă din Japonia a menţinut acest principiu datând din secolul al XIX-lea. Legea asupra numelui aminteşte de vechea organizare feudală a familiei nipone, în care femeile şi copiii erau sub controlul deplin al şefului familiei, potrivit Comitetului ONU.

Totuşi, conform unei practici tradiţionale menite să păstreze un nume în absenţa unui moştenitor masculin în familia soţiei, există în Japonia bărbaţi care iau numele soţiilor. AGERPRES

×