Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jucătorii occidentali din industria nucleară speră că tensiunile dintre Ucraina şi Rusia vor determina ţările din Europa de Est, care se bazează pe gazul rusesc, să se îndrepte spre energia nucleară, transmite Reuters.
"Cred că este înţelept pentru Europa de Est să evalueze energia nucleară, deoarece o face mai puţin dependentă de forţele externe sau politicile externe", a apreciat Donald Hoffman, preşedintele American Nuclear Society (ANS), cu ocazia unei conferinţe pe tema industriei nucleare organizată la Paris.
"Energia nucleară poate duce la o reconsiderare în termeni de independenţă energetică", a declarat la rândul său directorul centrului de cercetări CEA, Christophe Behar.
În trecut, Moscova a întrerupt de mai multe ori livrările de gaze naturale spre Ucraina, ceea ce a provocat întreruperi în aprovizionarea clienţilor din Europa Centrală. În urma acestor întreruperi, Marea Britanie a decis anul trecut să atribuie unui consorţiu condus de grupul francez EDF un contract de 19 miliarde de euro pentru a construi prima centrală nucleară din Europa după accidentul de la Fukushima.
"Cred că şi pentru ţările din Europa de Est ar putea să apară anumite consecinţe", a declarat directorul de inginerie de la grupul francez de utilităţi EDF, Dominique Miniere.
În schimb, alţi jucători sunt puţini mai sceptici cu privire la perspectivele energiei nucleare în Europa de Est. "Chestiunea gazului natural este una pe termen scurt, nu văd cum ar putea ajuta industria nucleară", a declarat managerul de proiect la Electrabel, Jean Van Vyve.
Potrivit acestuia, infrastructura actuală de termoficare din Europa de Est, care se bazează pe petrol şi gaze naturale şi nu pe energie electrică, reduce atractivitatea energiei nucleare.
De asemenea, directorul diviziei de generare de la CEZ, Danes Burket, nu se aşteaptă nici el la un impuls semnificativ pentru energia nucleară de pe urma crizei din Ucraina. "Nu sunt optimist cu privire la acest lucru", a spus Burket, adăugând că unul dintre motive este şi faptul că strategia energetică a UE se concentrează mai mult pe sprijinirea energiilor regenerabile decât pe energia nucleară.
În România, la finele lunii decembrie firmele Enel Investment Holding BV şi ArcelorMittal Galaţi SA şi-au anunţat retragerea din structura acţionariatului Energonuclear SA, compania de proiect pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 a fost evaluat la 6,45 de miliarde de euro, conform ultimelor studii făcute anul trecut de Ernst & Young.
